Ieri am prezentat Banca Creditul Prahovei - PLOIEȘTI (azi BCR)
Clădirea ”Banca Creditul Prahovei” Ploiești, se afla la intersecția Bulevardului Republicii (denumiri vechi Calea Câmpinii sau Regele Ferdinand) cu strada Take Ionescu (fosta Doftana) și este una din puținele clădiri vechi care mai există în centrul orașului. Imobilul este o dovadă a dezvoltării și a modernizării Regatului României după Marea Unire. Construcția a început probabil în primii ani ai perioade interbelice, fiind finalizata în anul 1926. Interesant este ca Strada Take Ionescu nu exista cu 10 ani înainte și pentru a se ajunge de la biserica Sfinții Împărați în Piața Unirii, existau două variante: ori pe strada Mărășești (astăzi înfundată prin construcția blocului cu Cinema Patria la parter), ori pe strada Cuza Vodă (prin spatele Hotelului Central și se ieșea pe porțiunea aflată azi între Omnia și hotel). Arhitectul ales a fost Toma T. Socolescu, el realizând un imobil în stilul pe care l-a practicat și l-a susțtinut toată viața – neobrâncovenesc. În jur existau numai clădiri cu parter plus un etaj, față de care noul imobil (parter + 3 etaje + mansardă) crea o imagine disproporționată. Totuși, construcția realizată de Socolescu anticipa dezvoltarea din anii următori. Fără îndoială, clădirea era una dintre cele mai moderne din oraș. Intrarea era pe colț, iar holul dinăuntru era trilobat; în spate exista o cameră de telefoane (judecând după așezare, posibil rezervate funcționarilor băncii). Un detaliu interesant apare pe fațada dinspre piață, unde arhitectul crease spațiu pentru o prăvălie (în perioada interbelică funcționa o frizerie) – astăzi, magazinul nu mai există, iar în locul intrării se află un bancomat. Primul beneficiar al clădirii (din banii căruia s-a ridicat această clădire) a fost Banca ”Creditul Prahovei”. Chiar și astăzi deasupra intrării se văd inițialele BCP suprapuse (de curând, au fost vopsite într-o culoare diferită de restul decorațiunilor, fiind puse astfel în valoare). Din fericire, nicio bombă lansate de avioanele aliate în anul 1944 nu a lovit-o, însă toate geamurile au fost sparte de suflul exploziilor din centrul orașului. După instaurarea comunismului, băncile au fost naționalizate și în acest imobil a funcționat o sucursala a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC). Toate clădirile adiacente imobilului ”Banca Creditul Prahovei” au fost demolate, edificiul fiind încadrat de blocuri construite la finele anilor ‘50. În anii ’80, destinația clădirii s-a schimbat: la parter erau birourile Oficiului Județean de Turism, iar etajele erau ocupate de Procuratură. După 1990, clădirea a revenit la funcția sa inițială, aceea de sediu de bancă.
-->
Răspunsuri
ora 11.12 - 3 raspunsuri
Sinagoga Mare din Sibiu
Sinagoga Mare din Sibiu
Sinagoga Mare din Sibiu a fost edificată între anii 1898-1899. Odată obținute sumele de bani necesare pentru construirea unui edificiu propriu, președintele comunității evreilor din Sibiu, Josef Schwartz, l-a însărcinat pe arhitectul ungur Ferenc Szalay să construiască sinagoga, dându-i ca termen de recepție începutul Sărbătorilor Mari de Tishri din 1899.
În timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu a existat un proiect de demolare a sinagogii din Sibiu, salvarea acestui edificiu datorându-se arhitectului transilvănean Otto Czekelius.
După Revoluția din decembrie 1989, clădirea a continuat să se deterioreze, din lipsa banilor pentru reparații. Principalele obiecte de cult din aur și argint au fost furate.
Pentru a proteja clădirea sinagogii, începând din anii '90 ai secolului al XX-lea, evreii sibieni au început să-și țină slujbele religioase într-o casă mică aflată în curtea sinagogii.
De atunci, comunitatea evreilor din Sibiu nu mai are rabin. Sinagoga și-a încetat activitatea în 1999.