Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica romano-catolică din satul Coștiu - Jud. MARAMUREȘ
Localitatea Coștiui, în limba maghiară - Rónaszék și în limba ucraineană – Коштіль, este un sat al comunei Rona de Sus, județul Maramureș. Acest sat este atestat documentar pentru prima dată în anul 1474, sub numele de Castellum Ronaszek. Biserica romano-catolică a satului este un lăcaș de cult cu statut de monument istoric, ce își serbează hramul de Sfântul Ioan, fiind situată foarte aproape de Castelul Apaffi. Biserica a fost construită în stil baroc între anii 1807 – 1801. Ultimile renovări ale bisericii sunt din anul 1995, la exterior, și 1997, la interior.
-->
Răspunsuri
20 mai ora 9.49 - 3 raspunsuri
CORECT!
Unitatea politică ce se realizase la 1 Decembrie 1918, deschidea drumul către o unitate culturală, care începea cu unitatea învăţământului. Din documentele care se păstrează, rezultă ca generalul de corp de armată Arthur Văitoianu, prin raportul său din 17 august 1919, solicita înfiinţarea a trei licee militare în localitățile: Timișoara, Sibiu, Chișinău. Era o datorie de onoare pe care o avea ţara pentru instruirea şi educarea tineretului din Banat, Transilvania şi Basarabia, la nivelul învăţământului din vechile provincii ale României. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3613 din 23 septembrie 1919, dat la Castelul Peleș de Regele Ferdinand I, se aproba înființarea liceelor militare din Târgu-Mureș şi Chișinău, începând cu anul 1919. Propunerea mr. Nădejde a influențat schimbul între Sibiu şi Târgu-Mureș ca locație pentru unul dintre cele trei licee propuse regelui spre aprobare. În data de 30 martie 1920, liceul militar târg-mureșan a primit denumirea Liceul Militar “Mihai Viteazul”. În urma Dictatului de la Viena (1 septembrie 1940) liceul este strămutat temporar în garnizoana Timişoara. Din motive politice ușor de înțeles, în data de 8 august 1947 toate liceele militare din țară sunt desființate. În data de 1 iunie 1975 liceul își reia activitatea în garnizoana Alba Iulia sub aceiași denumire. Prin efortul tuturor, actualul Colegiu Naţional Militar „Mihai Viteazul” a dobândit valoroase tradiții şi rezultate deosebite care l-au consacrat printre cele mai bune instituții de învăţământ militar şi civil din ţară.
***
Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mureş a fost un liceu de elită, dar a cărui tradiţie a fost întreruptă brutal în anul 1940. Nu a mai fost apoi reluată, deşi în 1977, la Alba-Iulia, a fost reînfiinţat un Liceu Militar purtând acelaşi nume. În localul fostului Liceu Militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mureş funcţionează astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie. Doar documente disparate mai amintesc de cadeţii de altădată care-şi plimbau paşii energici pe coridoarele lungi sau de capetele încoronate, prim-miniştrii sau oameni de cultură care i-au vizitat. Printre acele personaje importante, intrate de mult în istorie, dar poate că şi într-o nemeritată uitare, a fost şi generalul Berthelot, un erou al Primului Război Mondial, dar şi un amic devotat şi necondiţionat al României. Liceul Militar „Mihai Viteazul” a fost înfiinţat în septembrie 1919 în localul Şcolii de cadeţi austro-ungari, şcoală deschisă de autorităţile imperiale în anul 1909 cu un număr de 217 elevi. În timpul imperiului numărul elevilor crescuse progresiv ajungând în 1912, să aibă 25 de profesori şi 294 elevi (din care 221 maghiari, 44 germani, 5 români, 8 croaţi şi 16 de alte naţionalităţi). Intrarea României în război în 1916 şi pericolul apropierii frontului, au determinat autorităţile austro-ungare să mute şcoala în Ungaria, iar în localul său s-a instalat un spital militar de campanie. Noile realităţi istorice de după 1918, au creat condiţiile propice înfiinţării unui Liceu Militar şi în Transilvania, iar cea mai potrivită locaţie s-a dovedit a fi Târgu Mureşul. O dată în plus, concepţia lui Nicolae Filipescu, ctitor de licee militare după model francez, s-a dovedit viabilă. Atunci, dar şi mai târziu, aceste licee au demonstrat că sunt adevărate pepiniere de cadre de elită pentru armata română, dar şi pentru domenii din viaţa civilă.Liceul şi-a început cursurile cu două clase, dar abia pe data de 20 noiembrie 1919, deoarece localul ce i-a fost repartizat necesita reparaţii ample, urmare a distrugerilor suferite în timpul războiului. În anii următori s-a mai adăugat câte o clasă ajungând ca în 1923 să aibă 7 clase. În anii 1925, 1926 şi 1929, Liceul Militar „Mihai Viteazul” şi-a recrutat elevi numai din Transilvania şi Banat, dar în ceilalţi ani i-a recrutat din întreaga ţară. An de an numărul elevilor a crescut preogresiv ajungând ca în 1931, în liceu să fie înmatriculaţi 612 elevi. Condiţiile de admitere erau deosebit de grele: apţi din punct de vedere fizic şi psihic, buni la carte, dar buni şi la sport. Nu puţini erau cei care renunţau după ce erau admişi, deoarece rigoarea militară şi asprimea cazonă nu erau uşor de suportat. Cadrele didactice cuprindeau atât un corp de profesori civili (români şi francezi), dar şi un corp de cadre didactice militare. Pregătirea teoretică se axa în mod deosebit pe materiile reale, fizica, chimia, matematica, ultima dintre aceste discipline bucurându-se de o mare atenţie în programele şcolare. Era de fapt şi cea care dădea mari bătăi de cap elevilor – procentajul de coringenţi demonstra acest lucru. Elevii Liceului Militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mureş erau însă preocupaţi de această disciplină şi o tratau cu toată seriozitatea. O dovadă în acest sens o constituie şi revista „Ştiinţă şi progres” pe care liceul o edita lunar. La disciplina matematică elevii Liceelor Militare – inclusiv cei din Târgu Mureş – obţineau rezultate de excepţie. Spre exemplu, la concursul naţional instituit în 1935 de „Gazeta Matematică”, din cele 8 premii, 7 au fost câştigate de elevii Liceelor Militare şi doar unul singur de un elev de la un liceu civil. Era un raport excelent având în vedere că la vremea aceea existau doar 6 licee militare, pe când licee şi gimnazii civile erau în total 143. Chiar marele matematician Gheorghe Ţiţeica, a ţinut să remarce cu această ocazie: „Pentru disciplinare, matematica este cea mai bună şi merge mână-n mână cu armata….” Graţie Palatului Culturii, a domeniilor de vânătoare existente în zona Călimanilor, dar şi a caselor de vacanţă de la Sovata şi Lăpuşna, zona Mureşului era foarte des vizitată de Casa Regală a României. Şi-au purtat paşii pe aici, Ferdinand I, Carol al II-lea, Regele Mihai I, Regina Maria, Principesa Ileana, Prinţul Nicolae (fratele lui Carol), Miron Cristea, Nicolae Iorga, George Enescu….Dintre obiectivele vizitate cum era şi firesc, nu putea să lipsească Liceul Militar „Mihai Viteazul”. Chiar şi generalul Henry Berthelot, cel care devenise un prieten statornic al românilor încă din Primul Război Mondial, a vizitat Târgu Mureşul şi Liceul Militar din localitate în 1922, atunci când venise să asiste şi la încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Alba-Iulia. Nu ştim dacă impresiile sale vis-a-vis de Liceul Militar sunt consemnate undeva, dar cu siguranţă că a fost impresionat de tinerii elevi. Cei mai mulţi dintre importanţii vizitatori au ţinut însă să imortalizeze clipa printr-o semnătură depusă în Cartea de onoare a Bibliotecii Judeţene…Un reper lapidar şi aproape insignifiant în calea curgerii inexorabile a timpului.
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș
Universitatea își are obârșia în anul 1565 când Dieta Transilvaniei a hotărât înființarea unui colegiu de medicină în orașul liber regesc Cluj. Pentru garantarea unei stabilități a instițutiei cât și pentru prestigiu, au fost aduși din Elveția și Franța oameni competenți la catedrele colegiului.[6] Printr-un decret din 12 mai 1581, s-a decis înființarea unui colegiu iezuit, condus și administrat de Ordinul Iezuiților. Aceasta instituție nu a avut, însă, o existență îndelungată. În 1774 colegiul iezuit a fost înlocuit de un altul, organizat și administrat de piariști.
În 12 octombrie 1872, împăratul Franz Joseph al Austriei a fondat Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limba maghiară în care făcea parte Facultatea de Medicină.
După sfârșitul primului război mondial și Unirea Transilvaniei cu România, statul român a preluat clădirile universitare din Cluj pentru nou înființata universitate cu limba de predare în română, Ferdinand I, fapt pentru care garda profesorală și studenții maghiari au mutat instituția lor la Seghedin.
Clădirea Universității din Târgu Mureș a fost construită între anii 1906-1907 de către primăria orașului, în timpul mandatului primarului Dr. György Bernády, pentru gimnaziul cezaro-crăiesc, care a fost mutat din Eisenstadt/Kismarton, pe atunci în Ungaria, la Târgu Mureș. Proiectul câștigător a fraților Grünwald a fost realizat pe terenul din zona Kosárdomb (astăzi Cartierul Cornișa) pe strada Szent István, care a făcut parte din patrimoniul orașului. Cea mai mare clădire a complexului este cea a școlii, care are trei etaje. Construită în stil secesionist maghiar cu elemente vieneze, clădirea găzduia cursurile pentru tinerii militari. În apropierea școlii, pe aceași parcelă a fost construită clădirea cu două etaje în care se găseau apartamentele profesorilor și cazarma elevilor. Deschiderea festivă a școlii militare s-a realizat la 5 octombrie 1909.
În 1919 autoritățile regale române au decis transformarea instituției în liceu militar. Drept urmare, a funcționat ca atare între anii 1920-1940.
Liceul Militar în 1945, astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie
După dictatul de la Viena, Ministerul Apărării Naționale (maghiară Honvédelmi Minisztérium) din Budapesta a decis ca activitatea originală să fie reluată. Tot în 1940 a revenit la Cluj și o parte din Universitatea Ferenc József, refugiată în 1919 la Seghedin.
În 1945, după reintegrarea Transilvaniei de Nord în cadrul României, Universitatea maghiară din Cluj a fost reînființată sub numele de Universitatea Bolyai. De asemenea, în 1945 autoritățile române au decis revenirea la Cluj a Universității Ferdinand I (redenumită Universitatea Victor Babeș), refugiată în 1940 la Sibiu. Pentru că tehnic nu ar fi fost loc la Cluj pentru două facultăți de medicină, una cu limbă de predare română și una cu limbă de predare maghiară, autoritățile au mutat facultatea de medicină din cadrul Universității Bolyai la Târgu Mureș, în clădirea fostului liceu militar, unde a funcționat între 1945-1948.
În 1948, după reforma învățământului, a fost înființat Institutul Medico-Farmaceutic (în maghiară Orvosi és Gyógyszerészeti Intézet), un institut de sine stătător cu limba de predare maghiară, cu următoarele facultăți: medicină generală, pediatrie, igienă, stomatologie și farmacie. Primul rector al institului a fost Lajos Csőgör. În 1953 institutul a înființat grădina botanică, ca bază de învățământ pentru Facultatea de Farmacie. Între 1951-1958 a avut trei facultăți: medicină generală, pediatrie și farmacie. În anul 1958-1959 facultatea de pediatrie s-a transformat în secție, iar începând din anul 1960-1961 a funcționat din nou secția de stomatologie, care a fost transformată în facultate în anul universitar 1965-1966. Facultatea de Farmacie și-a încetat activitatea între 1986-1990.
Chiar dacă intenția autorităților comuniste au fost aceea la înființarea Institutul Medico-Farmaceutic de a deservi dorința comunității maghiare de a învăța medicina în limba maternă și de accea au aprobat în 1945, 1946 și 1948 modificările legii educației, în 1962 a fost înființată secția română. Metodologia de predare a fost schimbată și cursurile pentru studenții maghiari au devenit bilingve, iar practica se ținea exclusiv în limba română chiar de către cadrele de etnie maghiară care inițial au ținut ore și pentru cealaltă secție. După 1980 situația din sănătate a devenit și mai tensionată, locurile pentru tinerii medici de etnie maghiară au fost repartizate în așa fel încât au primit posturi mai ales în zonele locuite preponderent de români. Statistica arată clar fenomenele artificiale din sistemul sănătății din aceea perioadă: În 1963 din 88 studenți care au terminat universitatea, 81 erau de etnie maghiară, 2 de etnie română și 5 de altă etnie, iar în anul 1985 din 240 rezidenți 172 au fost români, 67 maghiari și o singură persoană de altă etnie.
Colegiul militar "Mihai Viteazul"
Din documentele care se păstrează, rezultă ca generalul de corp de armată Arthur Văitoianu, prin raportul său din 17 august 1919, solicita înfiinţarea a trei licee militare în localitățile: Timișoara, Sibiu, Chișinău. Era o datorie de onoare pe care o avea ţara pentru instruirea şi educarea tineretului din Banat, Transilvania şi Basarabia, la nivelul învăţământului din vechile provincii ale României. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3613 din 23 septembrie 1919, dat la Castelul Peleș de Regele Ferdinand I, se aproba înființarea liceelor militare din Târgu-Mureș şi Chișinău, începând cu anul 1919. Propunerea mr. Nădejde a influențat schimbul între Sibiu şi Târgu-Mureș ca locație pentru unul dintre cele trei licee propuse regelui spre aprobare.
* 23 septembrie 1919, prin Înaltul Decret Regal nr. 3613, dat la Castelul Peleș de Regele Ferdinand I, se aprobă înființarea liceelor militare din Târgu-Mureș şi Chișinău, începând cu anul 1919
* 30 martie 1920, instituţia a primit denumirea Liceul Militar “Mihai Viteazul”
* 1 septembrie 1940, în urma Dictatului de la Viena liceul este strămutat temporar în garnizoana Timişoara
* 8 august 1947, după 7 ani de activitate în Timişoara, din motive politice, liceul îşi încetează activitatea împreunã cu celelalte licee militare din ţarã
* 1 iunie 1975, liceul şi-a reluat activitatea în garnizoana Alba Iulia sub denumirea de Liceul Militar “Mihai Viteazul”
* 15 septembrie 1977, a fost inaugurat actualul sediu
* 15 iunie 1978, prima promoţie Alba Iulia
* 1 noiembrie 1999, prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M131/1999, cu prilejul aniversării a 80 de ani de la înfiinţare şi ca o recunoaştere, din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a contribuţiei de marcă adusă la formarea tinerei generaţii, instituţia a primit denumirea de Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul”
* 8 mai 2006, Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul” a obţinut, alături de alte 13 şcoli şi licee din ţară, certificatul de “Şcoală Europeană” oferit de şeful Comisiei Europene în România, d-nul Jonathan Scheele şi secretar de stat în M.E.C., d-na Paloma Cecilia Petrescu
* 23 martie 2007, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, împreună cu M.E.C. au hotărât, ca o sală de clasă din Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul”, alături de alte 49 de şcoli şi licee din ţară, să primească denumirea “Robert Schuman”, fondator al Uniunii Europene
* 7 iunie 2012, Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul” a obţinut, pentru a doua oară, certificatul de “Şcoală Europeană”
* 10 aprilie 2014, prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3281/10.04.2014, Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul” a obţinut, titlul de “Colegiu Național ”, schimbându-și denumirea în Colegiul Național Militar “Mihai Viteazul”
* 16 iunie 2015, Colegiul Național Militar “Mihai Viteazul” a obţinut, pentru a treia oară, certificatul de “Şcoală Europeană”
* 24 mai 2018, Colegiul Național Militar “Mihai Viteazul” a obţinut, pentru a patra oară, certificatul de “Şcoală Europeană”
Prin efortul tuturor, Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” a dobândit valoroase tradiții şi rezultate deosebite care l-au consacrat printre cele mai bune instituții de învăţământ militar şi civil din ţară.
interesant periplu al acestui liceu... pantalonii cu vipuşcă m-au fascinat din copilărie...
deocamdată în afară de concurs:
Va ofer un punct si pretuirea mea.
Voisem să fiu în afară de concurs, dar dv. generos, m-aţi reintrodus, dle. Victor. Aş fi încântată dacă foşti concurenţi ca dna Dorina, dl. Caracas, dl. Ivan sau dna Nicoleta ar reintra în concurs (de fapt nu-l consider concurs ci tot un fel de maraton).
Văzându-ne pe-aici dar şi pe celelalte pagini de pe Cronopedia am fi mai dinamici...
Normal, de azi voi reintra şi cu răspunsuri...
-
1
-
2
de 2 Următor →