Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Vila lui Petru Groza din Deva, jud. HUNEDOARA.
Aici admiri o veche carte poștală reprezentând Casa Dr. Groza din municipiul Deva, județul Hunedoara. Fostul şef al primului guvern comunist instaurat la 1946 a locuit în Deva, într-o casă cu o arhitectură cubistă, ce atrage atenţia turiştilor care ajung la poalele cetăţii. Clădirea a fost proiectată de arhitectul bucureștean Horia Creangă, nepotul marelui povestitor Ion Creangă, și realizată de o firmă de construcții din Arad, fiind inaugurată în anul 1930. Clădirea este situată pe strada Avram Iancu. Arhitecţii din Deva au numit casa în care a locuit Petru Groza una dintre cele mai reprezentative construcţii pentru municipiu. Vila ridicată de cel care a devenit şeful primului guvern comunist, deşi nu a fost niciodată membru al Partidului comunist, are o arhitectură modernă chiar şi pentru zilele noastre, sunt de părere arhitecţii. Construcţia vilei lui Petru Groza a demarat la începutul anilor 1920 şi s-a încheiat în vremea marii crize economice de la sfârşitul celui de-al doilea deceniu al secolului trecut. „A fost ridicată într-o vreme în care românii resimţeau efectele marii crize. Însă Petru Groza, care era om de afaceri, moşier, avocat şi nu în ultimul rând om politic îşi permitea luxul unei astfel de locuinţe. Se spune că sătenii din împrejurimile Devei veneau la Petru Groza şi se plângeau de sărăcie, iar el le răspundea unora, în glumă, arătându-le casa din Deva şi spunându-le că, uite, nu a mai avut bani nici de acoperiş. Era mândru de casa lui”, a relatat istoricul Simion Molnar. Vila lui Petru Groza nu are acoperiş clasic, dar nu aceasta a fost particularitatea prin care iese în evidenţă. Potrivit arhitecţilor, imobilul se distinge prin faptul că are patru faţade principale. Indiferent din ce loc ai privi clădirea, armonia arhiecturii acesteia o scoate în evidenţă. Casa lui Petru Groza din Deva a fost reşedinţa acestuia până la moartea sa, în anul 1958. Nu a fost confiscată de regimul comunist ci a fost moştenită de urmaşii fostului demnitar. În prezent, vila impunătoare din Deva nu mai este locuită. Construcţia şi curtea acesteia ocupă aproape un sfert din Parcul municipal Cetate, în centrul istoric al Devei. Ceea ce aminteşte de faptul că aici a locuit fostul om politic este placa memorială, amplasată pe faţada vilei, în anul 2008, la 50 de ani de la moartea omului politic. Această impunătoare clădire a fost vizitată în cursul anilor de către mari personalități din țara și de peste hotare: Octavian Goga cu soția Venturia, Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, Peter Neagoe, Seton Watson, Athanase Joja, patriarhii Justinian, Iustin Moisescu și Teoctist (când era episcop de Arad), mitropolitul Ardealului Nicolae Balan, Alexandru Averescu, prințul Scarlat Calimachi, Gh. Bratianu și multi alții.Nepoţii lui Petru Groza ajung rareori la casa din Deva. Până în anii trecuţi, vila fusese lăsată în grija unui localnic din Băcia, satul unde fostul demnitar s-a născut. Se știe că unul dintre îngrijitorii casei - Petre Popa – ar fi vândut unui necunoscut cinci tablouri de valoare din colecţia lui Petru Groza, semnate de Nicolae Grigorescu şi Nicolae Dărescu. „Le-am dat pe câteva sute de lei, fără să ştiu că ele valorau sute de mii de euro”, povestea Petre Popa, ajuns ulterior într-un azil de bătrâni de la marginea Hunedoarei, cu grave probleme de sănătate. Tablourile înstrăinate de omul de serviciu sunt doar o mică parte din colecţia de obiecte de artă pe care Petru Groza a păstrat-o în reşedinţa sa din Deva.
***
Petru Groza a fost avocat, moşier cu o avere impresionantă şi om politic, care s-a născut la data de 7 decembrie 1884 în localitatea Băcia din județul Hunedoara și a decedat la data de 7 ianuarie 1958.A fost numit prim-ministru în primul guvern comunist al României, între anii 1945 - 1952 şi apoi, până în 1958, a fost preşedinte al Marii Adunări Naţionale. Petru Groza nu a fost membru al Partidului Comunist Român, dar a fost impus și susținut de câtre URSS. În ultimii ani toate
busturile au fost demolate cu excepția celui din satul natal – Băcia.
-->
Răspunsuri
ora 12.09 - 4 raspunsuri
Biserica Franciscană din Odorheiu Secuiesc
Biserica Franciscană din orașul Odorheiu Secuiesc
Biserica Franciscană din orașul Odorheiu Secuiesc, județul Harghita
Biserica și Mănăstirea Franciscană, se găsește în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.
Biserica și mănăstirea a fost construită între anii 1728 – 1779, îmbină elementele perioadei de tranziție dintre stilul baroc și clasicism.
Edificiul are o lungime de 36 m, o lățime de 17 m și o înălțime de 14 m. În turnul estic al bisericii se află două clopote. De asemenea biserica are două turnuri iar poarta dintre cele două turnuri este construită în stil renascentist.
În mânăstire timp de 143 de ani (1784-1927) a funcţionat o școală elementară. După al II-lea război mondial a fost folosită ca depozit, iar mai târziu transformată în internat.
Interzicerea ordinului din 1951 a însemnat sfârșitul acestei confesiuni.
Din 1990, mănăstirea a fost cedată pentru 25 de ani surorilor franciscane. Actualmente ritul bisericii este romano-catolic.
Catedrala Odorheiu Secuiesc