Ce monument al naturii este in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Ruinele Cetății Bologa - CLUJ
Pe raza localității Bologa, comuna Poieni, din județul Cluj, undeva pe malul râului Henț se află o fortăreață, menționată timp de mai multe secole ca Sebesvár și apărând pe majoritatea hărților Evului Mediu ale zonei. Localitatea Bologa a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1304 cu numele Sebuswar. Se cunosc și alte atestări ale localității dar purtând alte denumiri: Sepuswar - 1324, Sebeswar – 1329, Sebeswar alio nomine Hunyadwar – 1938, Castrum regis Sebes - 1393, Castrum regis Hunyad – 1397 și Sebes Varallya -1760. Regele Sigismund de Luxemburg a donat Bologa împreună cu Cetatea Bran, lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Brașov, a tratatului de alianță împotriva Imperiului Otoman, în anul 1399. Punct strategic pe drumul care ducea la Oradea, fortăreața a servit și drept refugiu pentru populația locală în momentele de restriște. Cetatea a fost distrusă de lobonți prin explozie. Turnul și o mare parte din ziduri au mai rămas încă în picioare. La mijlocul secolului al XX-lea turnul și-a pierdut acoperișul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră.
***
Bologa este un sat de 580 locuitori, al comunei Poieni din județul Cluj, în care pot fi văzute ruinele unui castru roman (denumit Resculum) și ale unei cetăți medievale (cea care face obiectul prezentării).
***
Poieni, în limba maghiară – Kissebes, este o comună din județul Cluj, care include și satele: Bologa, Cerbești, Hodișu, Lunca Vișagului, Morlaca, Tranișu și Valea Drăganului. La recensământul din anul 2011 comuna număra: români – 91,8%, romi – 5,18% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei clujene Poieni astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 89,77%, penticostali – 4,35%, martorii lui Iehova – 1,01% și restul – nedeclarată sau altă religie.
-->
Răspunsuri
ora 11.26 - 2 raspunsuri
Bună dimineaţa dragilor! Mi-aţi lipsit! Aseară am sosit dintr-o mirifică vacanţă în delta nostră dunăreană unde am fost ruptă, detaşată total de tot ce este "modern" (telefon, internet, TV - ei aveam radio şi o staţie de amplificare în vilă, că deh...). Nu credeam că poţi trăi 12 zile în natură, cu foc din vreascuri şi stuf, apă naturală, peşte, mult peşte, vânat de baltă, etc.
Dar să revenin la oile noastre, adică la concursul care într-un fel mi-a lipsit (era ceva asemănător zilnic şi la radio, dar nu puteam să comunic răspunsurile... Răspunsul zilei de azi este:
Peștera Grota Haiducilor de la Băile Herculane, Caraş-Severin
(am fost şi pe acolo!)
Peștera Hoților de la Băile Herculane (Grota Haiducilor; Gaura Tâlharului), Caraş-Severin
Grota Haiducilor (Peștera Hoților) se găsește la aproximativ 30 de minute de Băile Herculane. Grota haiducilor este o peștera cu o mare sala la intrare, luminata printr-o despicătură a muntelui. Arheologii au găsit aici urme ale omului primitiv.
Peștera locuit[ încă din epoca focului, cunoscut[ pe vremea romanilor şi loc de refugiu si ascunziș al hoților ]n decursul epocii moderne, a ascuns numeroase comori. Aici au fost descoperite obiecte şi unelte primitive din epoca paleoliticului, obiecte, vase şi monezi romane cât şi adevărate tezaure.
Este o peșteră valoroasa speologic, arheologic, istoric, conținând obiecte din trecutul dacic.
Peștera Grota Haiducilor este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din apropierea stațiunii Băile Herculane. Denumită și Peștera Hoților, această grotă este relativ mică (143 de metri), în prezent având statut de rezervație arheologică.
Grota Haiducilor se află în versantul Munților Cernei, la 186 de metri altitudine și puțin la peste jumătate de kilometru de celebra statuie a lui Hercules din stațiunea veche (centrul istoric). Săpăturile arheologice din peșteră au scos la iveală urme umane din paleolitic. Este clar că Grota Haiducilor a fost cunoscută și folosită constant. Pe panoul de pe traseu chiar s-ar fi descoperit aici și oase de urs de cavernă.
Grota Haiducilor este cunoscută pentru numeroasele semnături de pe pereți. Cea mai veche dintre ele ar fi de prin 1820.
Grota Haiducilor are 3 deschideri. Principala, la care se ajunge urcând câteva trepte din beton vechi, plus alte două care sunt prevăzute cu balustrade metalice pentru protecție. De la marginea uneia se pot admira Munții Mehedinți, care sunt practic vizavi.
Deschiderile peșterii comunică între ele prin galerii, ultima galerie fiind mai interesantă. Aceasta este denumită galeria cu gururi. Gururile sunt niște depuneri de calciu/travertin/calcar sub forma unor bazine mici și conțin apă.
Scurt istoric
Nu sunt informații legate de numele peșterii, cine au fost haiducii sau hoții din denumire. Aceasta a fost locuită încă din perioada Paleoliticului (fiind descoperite unelte cioplite din silex). În urmă cercetărilor arheologice au fost găsite și dovezi ale prezenței romanilor (vase și monede). Din acel moment, peștera a fost locuită mai mult sau mai puțin în fiecare epocă, inclusiv în cea modernă, fiind asociată și cu tâlharii bănățeni.
Prima relatare a grotei a fost în anul 1780 în cartea lui Francesco Griselini. Mai târziu, în 1872 au avut loc primele cercetări științifice, conduse de către M. Munk. Datorită descoperirilor importante, peștera a fost declarată rezervație arheologică. Aceasta a fost ulterior explorată de către speologul Emil Racoviță.
Conform muzeelor locale, în interiorul acesteia au fost descoperite oase de ursus spealaeus (ursul cavernelor). Peștera are o fauna unică în Europa, iar într-un horn din interiorul peșterii ar fi și o colonie de lilieci.
Grotă Haiducilor din Băile Herculane este doar una din multitudinea de obiective ce pot fi vizitate în Parcul Național Domogled-Valea Cernei.