Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica mică greco catolică din cartierul Fabric (TIMIȘOARA)
Biserica greco-catolică din cartierul timișorean Fabric este o biserică mică şi sobră, cu statut de monument istoric, construită în stil baroc provincial austriac, al cărei hram este „Naşterea Maicii Domnului” situată chiar vis a vis de fabrica de bere, în Piața Alexandru Sterca Suluțiu (fostă Vârful cu Dor). Construită între anii 1764 şi 1765 şi refăcută în secolul al XIX-lea, a fost iniţial o biserică parohială romano-catolică, fiind donată greco-catolicilor în 1906, după construirea „domului mileniului” din Piaţa Romanilor. După ocuparea Timişoarei de armata lui Eugeniu de Savoya, episcopia română a trecut sub jurisdicţia bisericii sârbeşti, iar o parte a românilor s-au unit cu Roma. Greco-catolicii avuseseră o altă bisericuţă în apropiere, construită în 1770, care ajunsese foarte şubredă atunci când au primit biserica romano-catolică. Vechea biserică a fost preluată de primărie şi demolată dar oraşul a sprijinit repararea bisericii atribuite greco-catolicilor. La sfârşitul lunii noiembrie 1906, lăcaşul a fost sfinţit de episcopul unit de Lugoj, Vasile Hossu, care punea în piatra altarului un document în care consemna: „Noi… am consacrat această biserică parohială din Timişoara-Fabric întru Onoarea Naşterii Preacuratei Fecioare Maria, a născătoarei de Dumnezeu, care este hramul acestei Biserici, aşezând în Trapezul Altarului părticele din moaştele Sfântului Martir Teogen, primite… de la Biserica Apostolică din Roma”. La rândul lui, primarul oraşului, Carol Telbisz, scria, printre altele: „Timişoara… predă această biserică înnoită şi reparată, în baza hotărârii unanime din 27 februarie 1905…”. Biserica are un plan dreptunghiular şi o absidă în formă de potcoavă, iar faţada este dominată de un turn scund cu ceas, acoperit cu tablă, mărginit de două frontoane baroce. Poarta bisericii este protejată de un ancadrament cioplit în piatră, încheiat într-o boltă de forma unui segment de cerc, care datează din secolul trecut. Deasupra intrării se află o fereastră ovală iar pe axele laterale, elementele de decor constă în mai multe ferestre oarbe. Amvonul original, de culoare albă-aurie, a fost conservat aproape intact, fiind singura piesă păstrată din mobilierul liturgic baroc al bisericii. Iconostasul datează din anii 1910-1920 și a fost pictat de Virgil Simionescu în stilul școlii muncheneze de pictură, pe când pictura interioară a fost realizată în ultimul deceniu al secolului trecut de fraţii Millthaler din Arad, cunoscuţi pictori de biserici. În anul 1948, când cultul greco-catolic a fost interzis, biserica a trecut în folosinţa comunităţii ortodoxe, pentru ca după 1990 să fie retrocedată greco-catolcilor după 1990. În perioada anilor 1998 - 2008, s-au executat lucrări de reparații și renovare. În interiorul bisericii din decorația inițială (romano-catolică) se mai păstrează amvonul din lemn sculptat, bogat ornamentat.
-->
Răspunsuri
ORA 11.21 - 5 RASPUNSURI
Monumentul Independenței din Râmnicu Vâlcea
Monumentul Independenţei din Râmnicu Vâlcea
Monumentul Independenței din Râmnicu Vâlcea este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea.
Adresa: Str. Carol I 9 A pe "Dealul Capela"
Edificare, Data finalizării: 1913-1916
Clasificare: Cod LMI VL-III-m-B-09984
Statuia Independenţei de la poalele Dealului Capela vegheză de aproape un secol asupra Râmnicului, monumentul fiind considerat de mulţi istorici o carte de vizită a oraşului, un simbol al României moderne. Independenţa este întruchipată de o femeie tânără cu chipul îndurerat. Aceasta ţine în mână stindardul naţional şi o cunună de lauri, deasupra unei cărţi în care sunt trecute cu dalta numele eroilor vâlceni căzuţi în Războiul de Independenţă. Impunătorul monument a fost dezvelit în luna mai a anului 1915 şi este opera a sculptorului craiovean Ion Iordănescu. Statuia a fost ridicată la iniţiativa fostului prefect Gheorghe Sabin, unul dintre vâlcenii care au participat la războiul de eliberare de sub jugul otoman. Acesta s-a ocupat personal de colectarea de fonduri de la populaţie pentru ridicarea monumentului. “Un mucalit i-a spus „Miss Liberty” şi mulţi au alintat-o cu acest apelativ. Concitadinul glumeţ se gândea, desigur, la sora ei, ceva mai bătrână, de peste ocean, opera sculptorului Bertholdi, unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale libertăţii şi democraţiei. (…)Pentru a face cunoscut modul în care s-au strâns şi cheltuit banii pentru lucrările de ridicare a monumentului din Râmnicu Vâlcea, doctorul Gheorghe Sabin a tipărit o broşură al cărui titlu era „Darea de seamă a monumentului independenţei din Râmnicu-Vâlcea”, apărută chiar în anul inaugurării statuii, argumentându-şi astfel iniţiativa”, a comentat academicianul Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Vâlcea, în revista “Clipa”. La picioarele “Independenţei” stă o carte de aramă în care au fost dăltuite numele a peste 160 de soldaţi căzuţi pe câmpul de luptă din Bulgaria, între 1877 şi 1878. Totodată, prin ridicarea acestui monument sunt comemoraţi şi soldaţii vâlceni care şi-au pierdut viaţa între 1916-1918, în timpul Primului Război Mondial. Lupta pentru independenţă nu a însemnat doar un sacrificiu uman. Locuitorii a zeci de comune s-au mobilizat exemplar pentru strângerea fondurilor necesare cumpărării de arme şi materiale sanitare. 80 % din fondurile de război necesare armatei vâlcene au fost donate de ţărani. După Revoluţia din 1989, aproape toate evenimentele importante precum Ziua Naţională a României sunt organizate în faţa statuii de la poalele Dealului Capela.
Monumentul Independentei din Ramnicu Valcea, judetul Valcea
Monumentul Independenţei, Râmnicu Vâlcea
Monumentul Războiului de Independență al României (ridicat în 1915), Râmnicu Vâlcea, Vâlcea.
Domnule Bivolu, am o rugăminte mare: corectaţi vă rog numele meu în tabelul cu rezultatea: sunt MUNTEAN nu Munteanu. Vă mulţumesc.