Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Palatul comunal, sediul Primăriei - BUZĂU
Palatul Comunal din Buzău (PRIMĂRIA), inaugurat în 1903, este opera arhitectului Alexandru Săvulescu, proiectant şi al Palatului Poştelor din Bucureşti, actualul Muzeul Naţional de Istorie a României. Săvulescu a supervizat lucrările până în 1902, și atunci locul său la conducerea proiectului a fost preluat de Kafșinski. Palatul a fost inaugurat în 1903, în prezența regelui Carol I și principelui Ferdinand. Cea mai importantă sală a Palatului Comunal este sala de recepții, decorată în stil venețian. În ea a avut loc ceremonia de inaugurare a clădirii. Tot acolo se țineau ședințele solemne de învestitură, recepții oficiale sau chiar concerte. Înaintea celui de al Doilea Război Mondial, Liga Culturală organiza anual în această sală un bal de 24 ianuarie. Edificiul este în stil neoromânesc timpuriu, cu importante tonuri de Art Nouveau, împodobit cu una din cele mai ample şi ornate colonade neoromâneşti din întreaga ţară, un moument arhitectural care exprimă în mod remarcabil identitatea locală. Palatul este acum sediul primăriei oraşului, iar numele clădirii vine de la cel al unităţilor admistrative care în urmă cu un secol semnificau oraşe sau districte grupând sate: “comune”, denumire încă folosită pentru unităţile teritoriale rurale. Monumentul de arhitectură este, în opinia mea, cea mai elaborată creaţie a lui Săvulescu, exprimată în faza timpurie a stilului naţional, redând elementele neoromâneşti, în parte într-o matrice Art Nouveau, stilul internaţional la modă în perioada anilor 1900. Art Nouveau-ul este cu uşurinţă detectat pe frontonul clădirii, ornamentele de acoperiş, cornişă sau turn. Motivele arhitecturale locale sunt în general inspirate din cele care se găsesc la casele de negustori sau boieri buzoieni, precum şi forme decorative ce fac trimitere la viţa de vie, simbolizând o importantă componentă a economiei zonei. Ce înseamna neoromânescul timpuriu? Este arhitectura reflectând identitatea naţională modernă în perioada sa de început, ce s-a desfăşurat de-a lungul a două decade, iniţiată în 1886 de arhitectul Ion Mincu cu Casa Lahovary din Bucureşti. Atunci, neavând încă un registru clar de exprimare, a fost deseori sintetizată cu stilurile Mic Paris sau Art Nouveau, prevalente în perioada La Belle Époque. Faza matură, ulterioară, este lansată de Expoziţia Jubiliară Regală de la 1906, prin pavilioanele neoromâneşti de acolo, proiectate după canoane riguroase privind mesajul identităţii naţionale (de exemplu includerea motivului turnului de culă, ornamente inspirate din brâncovenesc şi moldovenesc, sau din arhitectura ţărănească). Şi aceasta a durat alte două decade, când la sfârşitul anilor 1920, noile tehnologii de construcţie în beton armant asociate cu stilurile internaţionale Art Deco şi Moderniste au determinat apusul treptat al neoromânescului, proces ce îl denumesc ca faza lui târzie, sintetizându-se cu noile design-uri, fiind în final, după război, în mare măsură abandonat. Palatul Comunal din Buzău este aşadar unul din cele mai reprezentative edifcii în existenţă al neoromânescului timpuriu. Colonada ce formează galeria de-a lungul faţadei principale şi a alteia laterale, constituie una din piesele sale de rezistenţă, cea mai amplă astfel de galerie în stil neoromânesc, concurând-o la estetica chiar şi pe cea a lui Mincu ce formează cloisterul mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti. Coloanele sunt prevăzute cu un amplu fronton ce izvorăşte din capitel, amintind de cel împodobind stâlpii sau colonanele verandelor vechilor conace boiereşti din Muntenia şi partea de sud a Moldovei, de factură otoman-balcanică. Prin unirea frontoanelor coloanelor învecinate, se formează, după cum se poate vedea în fotografia de frontispiciu a articolului, superbe arce frânte trilobate de sorginte brâncovenească, un element esenţial al designului arhitectural neoromânesc. Frontoanele sunt decorate cu monograma PC (Palatul Comunal), înconjurată de vrejuri şi struguri de viţă de vie. Capitelul însuşi este format dintr-o interesantă compoziţie din frunze de viţă de vie, un simbol al paradisului în viziunea naţional-romantică românească, şi de asemenea de o importaţă crucială pentru agricultura ţinutului Buzău. Stilul arhitectural neoromânesc este actualmente cu încetul redescoperit de către publicul din ţară, după lunga perioadă de ignorare şi distrugere a acestui patrimoniu în comunism, urmată de demolările tranziţiei sălbatice post-comuniste. Palatul Comunal din Buzau, prin exemplul magnificei sale colonade descrise şi ilustrate aici, ar putea fi una din emblemele acestui proces de reapreciere şi valorificare urbană, culturală sau turistică a identităţii arhitecturale naţionale.
-->
Răspunsuri
ora 13.07 - 5 raspunsuri
Dej - Monumentul – Leu
Monumentul Leu din Dej
Monumentul Leu din Dej
Monumentul Leu, Dej
Dej - Monumentul – Leu
Este situat pe strada Țibleșului de pe Dealul Cocoșului. Pe un soclu din piatră se află un leu sculptat în piatră, reprezentat cu capul culcat pe labele din față. A fost dezvelit la 2 iulie 1889 în memoria celor căzuți în timpul bătăliei din 24 noiembrie 1848, dusă pe teritoriul orașului, în timpul revoluției pașoptiste.