Sinagogă Sefardă, denumire alternativă Templul Vijnițer Kloiz, din municipiul Sighetul Marmației, județul Maramureș, este singura rămasă – dintre cele opt existente în perioada interbelică în oraș, fără a lua în calcul pe cea recent construită. Edificiul, cu statut de monument istoric, a fost construit între anii 1896 - 1902 cu sprijinul aproape exclusiv al familiei Kahan, una dintre familiile foarte bogate din Sighet, fiind situat pe Strada Basarabia, la nr.10. Sinagoga a fost construită în stil eclectic și are un interior foarte frumos ornat. Aici, la Sighetu Marmației, evreii s-au stabilit chiar din secolul al XVII-lea, când se consemnează ridicarea primei sinagogi cu acordul Împăratului Josef al II-lea, în anul 1780. Evreii aveau voie să se stabilească aici și chiar au făcut-o în număr mare, aproape jumătate din populația orașului fiind timp de secole evreiască. Numărul mare al acestora, necesita și spații mai multe de rugăciune, astfel că s-au construit de-a lungul timpului două temple, șase sinagogi și treisprezece case de rugăciune. După ce majoritatea evreilor au fost deportați în lagărele de la Auschwitz, unde au și murit, și edificiile construite de aceștia și-au pierdut însemnătate fiind distruse. Templul Vijnițer Kloiz a suferit în timpul primului război mondial de pe urma unei descinderi ale soldaților din armata rusă. Sinagoga a trecut prin lucrări de refacere și restaurare în anul 1936 pentru ca în anul 1940 să reajungă sub control maghiar. În anii celui de-al doilea război mondial (pentru Ungaria - 1941-1944) ea a fost folosită ca depozit de lenjerie, plăpumi, perne, saci de pene si puf. Rabinul sinagogii, dr Samuel Danzig, a fost deportat si a pierit la Auschwitz. După deportarea evreilor la Auschwitz în 16-21 mai 1944, sinagoga cu depozitul a fost spartă și jefuită. La finele anului 1944 orașul a revenit sub administrație română. Au urmat noi lucrări de renovare în 1950, 1970 și 1981. După revoluția din 1989 sinagoga a fost restaurată cu sprijinul unor donatori, între care Louis Cahan din Tulsa, Oklahoma, urmaș al familiei Cahana-Heller, Sjirk Van Der Zee din Țările de Jos etc. Sinagoga este așezată la linia străzii. Este construită într-un stil eclectic: elemente de neo-baroc, precum curburile timpanurilor tavanelor laterale, elemente neo maure ca de exemplu, stâlpi terminați în vazoane, ferestre grupate câte două sau trei terminate cu cuiburi bulbate, elemente de arhitectură neo-romanică, ca de pildă, timpanul unghiular principal, intrarea principală semiarcuită, cornișe și brâuri profilate simplu. Fațada, în mare parte de culoarea piersicii, este zidită din cărămizi de teracotă, muluri albe și în unele porțiuni, ca de exemplu pe cele două turnulețe laterale - țiglărie roșie. În vârful fațadei sunt reprezentate Tablele Legii cu cele zece porunci. Deasupra intrării se află inscripția în ebraică din Biblie (Facerea,28,17): „"Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!" Interiorul are influențe baroce și romantice, unii văd în el elemente de stil italienizant. Decorația interioară este relativ simplă, reținută, și se concentrează mai ales pe „bimá” (almemor) și pe chivot (altar, aron kodesh sau tevá) care sunt situate pe aceeași platformă peninsulară. Zugrăvelile sunt deschise la culoare - în galben, albastru, alb și roșu. Fondul pereților este galben. Se disting stâlpi metalici filiformi, sprijinitori ai galeriilor pentru femei, și ai arcelor subțiri, dantelate, ale plafoanelor orizontale. Pereții și plafoanele sunt împodobite cu lucrături în lemn. Altarul este maiestuos, în alb, cu mai multe coloane de fiecare parte, cu capiteluri corintice, părți aurite, iar în partea superioară decorat cu Tablele Legii, pe un fond albastru și o fereastră rotundă cu Steaua lui David. Perdeaua care acoperă altarul este din catifea vișinie, cu broderii aurite. Deasupra altarului stă scris în ebraică un citat din Psalmul 113, 3 “De la răsăritul soarelui până la apus, lăudat este numele Domnului”.
Răspunsuri
Sinagogă Sefardă, denumire alternativă Templul Vijnițer Kloiz, din municipiul Sighetul Marmației, județul Maramureș, este singura rămasă – dintre cele opt existente în perioada interbelică în oraș, fără a lua în calcul pe cea recent construită. Edificiul, cu statut de monument istoric, a fost construit între anii 1896 - 1902 cu sprijinul aproape exclusiv al familiei Kahan, una dintre familiile foarte bogate din Sighet, fiind situat pe Strada Basarabia, la nr.10. Sinagoga a fost construită în stil eclectic și are un interior foarte frumos ornat. Aici, la Sighetu Marmației, evreii s-au stabilit chiar din secolul al XVII-lea, când se consemnează ridicarea primei sinagogi cu acordul Împăratului Josef al II-lea, în anul 1780. Evreii aveau voie să se stabilească aici și chiar au făcut-o în număr mare, aproape jumătate din populația orașului fiind timp de secole evreiască. Numărul mare al acestora, necesita și spații mai multe de rugăciune, astfel că s-au construit de-a lungul timpului două temple, șase sinagogi și treisprezece case de rugăciune. După ce majoritatea evreilor au fost deportați în lagărele de la Auschwitz, unde au și murit, și edificiile construite de aceștia și-au pierdut însemnătate fiind distruse. Templul Vijnițer Kloiz a suferit în timpul primului război mondial de pe urma unei descinderi ale soldaților din armata rusă. Sinagoga a trecut prin lucrări de refacere și restaurare în anul 1936 pentru ca în anul 1940 să reajungă sub control maghiar. În anii celui de-al doilea război mondial (pentru Ungaria - 1941-1944) ea a fost folosită ca depozit de lenjerie, plăpumi, perne, saci de pene si puf. Rabinul sinagogii, dr Samuel Danzig, a fost deportat si a pierit la Auschwitz. După deportarea evreilor la Auschwitz în 16-21 mai 1944, sinagoga cu depozitul a fost spartă și jefuită. La finele anului 1944 orașul a revenit sub administrație română. Au urmat noi lucrări de renovare în 1950, 1970 și 1981. După revoluția din 1989 sinagoga a fost restaurată cu sprijinul unor donatori, între care Louis Cahan din Tulsa, Oklahoma, urmaș al familiei Cahana-Heller, Sjirk Van Der Zee din Țările de Jos etc. Sinagoga este așezată la linia străzii. Este construită într-un stil eclectic: elemente de neo-baroc, precum curburile timpanurilor tavanelor laterale, elemente neo maure ca de exemplu, stâlpi terminați în vazoane, ferestre grupate câte două sau trei terminate cu cuiburi bulbate, elemente de arhitectură neo-romanică, ca de pildă, timpanul unghiular principal, intrarea principală semiarcuită, cornișe și brâuri profilate simplu. Fațada, în mare parte de culoarea piersicii, este zidită din cărămizi de teracotă, muluri albe și în unele porțiuni, ca de exemplu pe cele două turnulețe laterale - țiglărie roșie. În vârful fațadei sunt reprezentate Tablele Legii cu cele zece porunci. Deasupra intrării se află inscripția în ebraică din Biblie (Facerea,28,17): „"Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!" Interiorul are influențe baroce și romantice, unii văd în el elemente de stil italienizant. Decorația interioară este relativ simplă, reținută, și se concentrează mai ales pe „bimá” (almemor) și pe chivot (altar, aron kodesh sau tevá) care sunt situate pe aceeași platformă peninsulară. Zugrăvelile sunt deschise la culoare - în galben, albastru, alb și roșu. Fondul pereților este galben. Se disting stâlpi metalici filiformi, sprijinitori ai galeriilor pentru femei, și ai arcelor subțiri, dantelate, ale plafoanelor orizontale. Pereții și plafoanele sunt împodobite cu lucrături în lemn. Altarul este maiestuos, în alb, cu mai multe coloane de fiecare parte, cu capiteluri corintice, părți aurite, iar în partea superioară decorat cu Tablele Legii, pe un fond albastru și o fereastră rotundă cu Steaua lui David. Perdeaua care acoperă altarul este din catifea vișinie, cu broderii aurite. Deasupra altarului stă scris în ebraică un citat din Psalmul 113, 3 “De la răsăritul soarelui până la apus, lăudat este numele Domnului”.
01.03 - ora 12.33 - 1 raspuns
Sighet – Noua Sinagogă Sefardă sau Sinagoga Wisnitzer Kloiz