categorii forum

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Teatrul Tineretului - PIATRA NEAMȚ

Clădirea Teatrului Tineretului din municipiul Piatra Neamț este o clădire impunătoare cu statut de monument istoric ce este situată în centrul orașului, Piața Ștefan cel Mare, nr.1. Inițial orașul a avut un alt teatru (Teatrul Român, nume alternativ Teatrul Roxy, situat pe locul actualului parc Ștefan cel Mare) dar care a fost demolat. Clădirea Teatrului Tineretului a fost construită între anii 1929–1947 (proiectant arhitect F.E. Droz, antrepriza Carol Zane). Petru Lalu, G. Măcărescu și N. Ioaniu, intelectuali și primari ai orașului, au fost autorii proiectului de construire a „Teatrului Național din Piatra Neamț”. După alte surse, construcția Teatrului Național, astăzi Teatrul Tineretului, a fost începută în 1930 și l-a avut ca arhitect pe Roger H. Bolomey,  (născut la Broșteni, dintr-o familie de origine elvețiană) și același antreprenor, Carol Zane. Inaugurarea noului edificiu va avea loc la 24 octombrie 1942. La început clădirea a fost închiriată, prin licitație, Cooperativei Munca și apoi lui Moise Kanner. Ea servea, în special, proiecțiilor de filme (Cinematograful Trianon). În anul 1958 se reamenajează interiorul pentru a fi funcțional scopului inițial. Din anul 1959 sunt prezentate primele premiere teatrale. Mitul Teatrului Tineretului a fost acreditat prin viteza cu care producea vedete. An de an au venit la Piatra Neamţ cei mai buni absolvenţi ai Institutului de Teatru, nume care s-au impus în mişcarea teatrală românească şi nu numai: Horaţiu Mălăiele, Maia Morgenstern, Virgil Ogăşanu, Ileana Stana Ionescu, Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Oana Pellea, Florin Piersic… Toate aceste mari personalităţi au reuşit sa creeze o stare benefică a actului teatral, recunoscutul „spirit de echipă” de la Piatra Neamţ.

 

 

 

 

 

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • ORA 10.59 - 5 RASPUNSURI

  • Mănăstirea Brâncoveni din comuna Brâncoveni, județul Olt

    ad1ff871_o.jpeg

      • Manastirea Brancoveni

        Manastirea este situata la 20 de km sud-vest de Slatina, in comuna Brancoveni. Aceasta comuna este atestata documentar in timpul lui Mircea cel Batran – 1386-1418. Anii ce au urmat consemneaza interesul pentru acest tinut si al altor mari domnitori ca: Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu.

        Manastirea Brancoveni

        Manastirea de maici, cu viata de obste si asezata in judetul Olt, poarta hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiind ctitorita de catre Constantin Brancoveanu.

        Boierii din familia Brancoveni construiesc in secolul al XVI-lea ca loc de refugiu ansamblul arhitectural Brancoveni. In 1570, jupanita Celea, bunica lui Matei Basarab, construieste aici o bisericuta din lemn, la care slujeau calugarii.


        Manastirea Brancoveni

        Prima atestare documentara dateaza din 1582-1583, cand Mihnea Turcitu intareste daniile facute mai inainte. Incepand cu anul 1634, Matei Basarab intreprinde lucrari de mare amploare pentru refacerea si transformarea ansamblului arhitectural prevazut cu un ingenios sistem de fortificatii, in scopul asigurarii unui bastion de aparare, in cazul unor operatiuni militare. Din vremea lui Matei Basarab se pastreaza turnul-clopotnita, spatioasele pivnite boltite, precum si zidul de aparare prevazut cu creneluri.

        Actuala biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construita in locul celei vechi de Constantin Brancoveanu, in anul 1699. Tot el va ctitori, un an mai tarziu, si biserica-bolnita.

        Vremurile au fost grele pentru aceasta manastire. In timpul razboiului turco-austriac din 1716-1718 a fost partial arsa, iar cutremurul din 1838 a avariat-o grav.

        Biserica mare, reconstruita in 1700 in stil brancovenesc, este in forma de cruce, compartimentata in altar, naos si pronaos. Pridvorul este deschis, sustinut de opt coloane din piatra, dispuse in centru. Catapeteasma este cea originala, din lemn, cu o sculptura bogat ornamentata, aurita; are o turla pe naos, iar usile sunt masive, din lemn de stejar sculptat, cu o compozitie compartimentata si cu un modelaj bogat. In pronaos sunt inmormantati Papa Brancoveanu – tatal lui Constantin Brancoveanu, mama si bunica lui, iar in pridvor este inmormantata jupanita Celea.

        Manastirea Brancoveni

        Pictura dateaza din 1837, autorii fiind necunoscuti. Bolnita dateaza din 1702 si a fost construita in plan triconc.

        Secularizarea averilor manastiresti din timpul lui Cuza a transformat-o intr-un modest asezamant, al carui curator a fost Popa Sapca, apoi au urmat anii de ruina. Viata monahala a fost sustinuta de calugari, dar acestia au parasit-o dupa moartea preotului Radu Sapca.


        Manastirea Brancoveni

        Manastirea a fost refacuta partial de episcopul Vartolomeu Stanescu. Intre 1940-1959 a fost manastire de maici, dar in urma decretului 410 pe 1959 dat de Gheorghiu-Dej, manastirea a fost desfiintata si s-a facut aici un azil de batrani, apoi a ramas pustie timp de 20 de ani. Abia dupa 1980 au fost aduse aici cateva maici de la Manastirea Clocociov si au inceput primele reparatii.

        Prea Sfintitul Gherasim Cristea s-a straduit mult pentru ca acest asezamant sa-si recapete stralucirea de odinioara, angajand lucrari capitale de renovare. Cele doua biserici au fost subzidite, consolidate si reacoperite cu tabla zincata. S-au deschis drumuri de acces, s-a recuperat o parte din terenul agricol ce apartinuse manastirii, lacurile au fost drenate iar dealurile acoperite cu livezi.

        Manastirea Brancoveni

        In beciul cel mare de sub staretie s-a amenajat un lapidariu model, unde au fost adapostite vremelnic si sculpturi de la bisericile din Bucuresti.

        In muzeul manastirii se pastreaza coloanele manastirii Vacaresti, icoane din secolul al XVIII-lea, pietrele funerare ale lui Ghica Voda, Barbu Vacarescu si ale postelnicului Dumitrescu.

  • Mănăstirea Brâncoveni

  • Mănăstirea Brâncoveni

    Mănăstirea Brâncoveni este o mănăstire ortodoxă de maici, cu viață de obște, din comuna Brâncoveni, județul Olt, România. Mănăstirea se află la o distanță de numai 20 de kilometri sud-vest de Slatina și la 6 kilometri de halta Parscoveni, pe linia ferată Piatră Olt - Caracal, puțin mai înspre sud de localitatea Piatra Olt. 

    Pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, în care este desenată Țară Românească, la începutul secolului al XVII-lea, satul Brâncoveni apare menționat că târg și reședința a fostului județ Romanați. Alături, este desenată miniatura mănăstirii.

  • Mănăstirea Brâncoveni din comuna Brâncoveni, județul Olt

  • Mănăstirea Brâncoveni din comuna Brâncoveni, județul Olt

Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->