Înham doi cerbi la carul vieții mele,  

Sperând ca drumul să-l parcurg în confort.

Dacă-mi permit, de ce să depun efort?

Poate-mi voi reabilita numele.

 

Cerbii-ar zbura, dar stăm blocați într-un fort

Și obligați să facem temenele,

Renunț la car, la cerbi, depun armele.

Nu zac în complezență, ci-n disconfort.

 

Dar starea asta este temporară,

Caut curaj în propria ființă

Și mă îndrept spre poartă ca o fiară.

 

Incompetențele chiar se diluară

Și nu cerșesc, în van, bunăvoință.

Mă-nham la propriul destin, într-o gară.

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • Îmi place şi aici asocierea cerbilor cu viaţa, apoi te răzgândeşti - cred eu - ptr că apoi menţionezi o gară, deci trag concluzia că mai bine te urci într-un tren al vieţii. Nota 941.gif41.gif41.gif41.gif41.gif41.gif41.gif41.gif41.gif

  • Titlul este un punct de plecare în descifrarea întregului mesaj al poeziei. Concordanţa dintre titlul poeziei şi versurile acesteia lipsește, titlul neanticipând semnificaţiile conţinutului liric.Nota 7

    • Nici nu știu ce să mai spun, dragă Nicoleta. Văd însă că „m-a salvat” Aurelia. Totuși adaug și eu ceva. În literatură nu e loc de răutăți gratuite, fapt pentru care îmi înclin privirea spre pământ și mulțumesc în tăcere pentru notă.

Acest răspuns a fost șters.

categorii forum

Topics by Tags

Monthly Archives

-->