Despre concursurile de poezie (sau: Un ochi plânge, altul râde)

[Florin T. Roman]

                               MOTTO: „Acest lucru gingaş, înaripat şi sacru.”

                                                     (definiţia platoniană a poeziei)

 

                       

            Din revista Fereastra, nr.99-100, XI-XII, octombrie – noiembrie 2015, pag.36 şi următoarele, aflăm: FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” - EDIŢIA A IX-A, 2015.

Juriul Festivalului a fost format din:  

-Nicolae Băciuţ (om de cultură, editor şi - mai ales - poet, redactor-şef al revistei „Vatra Veche” din Târgu Mureş);

-Valeria Manta Tăicuţu (redactor-şef al revistei „Spaţii culturale” şi membră în conducerea USR - Filiala Bacău);

-Victoria Milescu (poet - USR Bucureşti);

-Rodian Drăgoi (poet - USR Bucureşti),

-Alexandru Jurcan (poet, prozator, regizor de teatru, membru USR, Filiala Cluj),

-Lucian Mănăilescu (redactor-şef al revistei „Fereastra”, membru USR, Filiala Bacău);

-Emil Proşcan (primarul oraşului Mizil).

În urma deliberărilor au fost desemnaţi următorii câştigători:

 

       Marele Premiu: Adam Armina Flavia din Târgu Mureş. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţie. A publicat 6 volume de poezie.

       Având în vedere că o cunosc personal pe laureată, inclusiv o parte din creaţia sa literară (aş fi aşadar subiectiv), mă voi limita la aprecierea că are poezii mult mai bune decât cele premiate.

X

Premiul I - Poezie: Negru Alexandra din Suceava. Absolventă a Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava.

Titluri de poezie: Switch, Drama queen, deviant 0.3, Deviant 0.4, Dezaxare, Jackpot, Stabilizare.

Citate din poeziile premiate:

„un somn alb de ospiciu şi

o hologramă care-mi ţine de urât

          în minte (...)”

           - din poezia „Switch”.

                                              X

„ne-am aminti de intimitatea aceea întâmplătoare,

de jocul erotic şi de beţie,

de pădurea radioactivă

şi de fribrilaţiile

          de sub rochia înflorată şi muzica nepământeană

(...)

şi vom fuma

ţigări moldoveneşti

pe marginea trotuarului

unde

un om a strivit ţeasta unui câine şi a blestemat” –

          -din poezia „Drama queen”

                                 X

„21 de ani şi viaţa-i frumoasă, un haos radiant

şi holograme răvăşite

dansând cu picioarele goale

prin mintea mea (...)”

              – din poezia „Jackpot”.

Şi multe altele, asemănătoare.

                                 X

 

Premiul I - Proză: Popescu Mariana din Bucureşti. Absolventă a Facultății de Litere (Universitatea București) – Departamentul Studii Culturale Europene (2005)

Fragmente din proza premiată, intitulată „Cerceii săi foarte strălucitori”:

 

„O suni pe fosta ta prietenă, te gândeşti că e mai comod aşa, poate că şi ea stă pe canapeaua ei şi se gândeşte că ar vrea să mângâie pielea unui bărbat. Poate bărbatul ăla vei fi chiar tu, aşa cum ai fost de atâtea ori. E ca atunci când vrei ceva de mâncare, rapid, comod şi care să îţi placă. E ca atunci când mergi la fast-food şi comanzi tot ce-ţi trece prin cap, fără să te gândeşti la consecinţe, fără să te simţi vinovat pentru chestiile alea artificiale şi nesănătoase. Vocea femeii e plictisită. Se mai înviorează puţin pe parcursul conversaţiei, ţi-o imaginezi, întinsă pe canapea, într-o lenjerie minusculă,  jucându-se cu şuviţele de păr, zâmbitoare. Conversaţia continuă, glumiţi, flirtaţi, simţi dorinţa din vocea ei şi pentru tine asta începe să fie de ajuns. Nu mai e fast-food, e fast-talk. Nu e sex prin telefon, nu mergeţi atât de departe, e doar o prosteală care pe ea o stârneşte, ar vrea să vă vedeţi, să faceţi sex, dar ţie începe să ţi se pară tot mai suficientă conversaţia asta. Ştii că ai fi putut să o ai din nou, dacă ai fi vrut şi te bucuri să rămâi cu victoria asta, ţi se pare cea mai bună opţiune. Mângâi pielea canapelei care acum s-a mai încălzit şi zâmbeşti mulţumit. Încerci să închei discuţia, te retragi delicat şi pe măsură ce femeia pare tot mai nerăbdătoare să audă că o aştepţi pe la tine, că ţi-e dor de ea şi de vremurile frumoase tu pari tot mai nerăbdător să închizi telefonul. O faci, îi spui că aşteptai pe cineva şi persoana tocmai a sunat la uşă. Te simţi bine cu dezamăgirea ei atunci când închizi telefonul”. (...)

„Atunci vei călători frumos şi civilizat în cutiuţa ta de tablă, vei fi o sardină de lux, o sardină singulară sub capota neapărat argintie. Sau, în orice caz, vei împărţi cutia cu o sardină blondă-platinat, obligatoriu cu ţâţe mari şi naturale, pe care ea le va dezveli lasciv în faţa ta pe o stradă lăturalnică, apoi îţi va lua mâna şi o va duce hotărâtă pe sub fustă, între coapsele ei subţiri pentru că va dori foarte mult să facă sex cu tine în maşina ta nouă, strălucitoare. Nu că n-aţi avea unde s-o faceţi (doar ai apartamentul tău), dar sexul în maşină e un clişeu pe care o blondă cu ţâţe mari nu-l poate rata”.

Şi multe altele, asemănătoare.

                                   X

 

       Premiul II - Poezie: Braşoavă Dana Ştefania din Târgu-Jiu. Studentă la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti. Debut editorial cu volumul de versuri: „Apostrof între lumi”, Editura Pim, Iaşi (2014).

Citate din poeziile premiate:

„o dată pe lună ţin cuvintele sub limbă ca

pe o nitroglicerină expirată de 7 ani

la fel de lipsită de sens

ca hainele de duminică dimineaţa

          (...)

          du-te fără grijă-n jos pe scări nici

          la 6,7 pe Richter ele nu se dărâmă înaintea

          mea. eu mă autodemolez

-process anevoios de poet citit doar la

Liturghia de la zece” –

         -din poezia „Dumnezeu îşi caută înlocuitor”

X

             „încolăciţi la căldură

             îmi hibernează şerpii

             sub piele”

                             – din poezia Ispita.

              Şi multe altele, asemănătoare.

X

 

Premiul III - Poezie: Sibechii Vlad din localitatea Boroaia, judeţul Suceava. Doctorand în Filologie.

 Citate din poeziile premiate:

„motoarele create de noi sunt sfărâmate

în interiorul paginii printre iambii suitori

şi chinuitoarele obsesii”

          -din poezia „suntem stăpânii propriului timp”

                                    X

„toate în oraşul acesta au o legătură

de la mustaţa profului de mate la pălăria agăţată

în cuier. poetul albastru iubeşte

o trompetă care seamănă după câteva pahare

cu kim basinger”

              -din poezia „vreau ploile”

       Şi multe altele, asemănătoare.

                                    X

            Au mai fost acordate câteva alte premii şi menţiuni. Pentru multe creaţii asemănătoare.

ATENŢIE! Toate abaterile de la normele Gramaticii limbii române (prin care este batjocorită flagrant „Limba vechilor cazanii”) aparţin autorilor. Eu le-am redat fidel, spre exemplificare, cu un sporit grad de lehamite.

   X

 

OBSERVAŢII: Se poate lesne constata că în juriu s-au aflat nu mai puţin de 5 membri ai Uniunii Scriitorilor din România. (De care, cu excepţia d-lui Lucian Mănăilescu, nu am auzit absolut deloc, habar n-am cine sunt). Dar ştim cu toţii, este un truism, faptul că U.S.R. e o instituţie demult compromisă. Am citit fragmente din creaţiile literare ale unor membrii U.S.R. (poezii, eseuri, pamflete, fragmente de nuvele, de roman) şi m-am îngrozit: subcultură făţişă, mediocritate, vulgaritate, frivolitate, limbă română maltratată. Un exemplu elocvent: Mircea Dinescu (laureat al Premiului U.S.R. pentru debut, de trei ori laureat al Premiului U.S.R. pentru poezie), este un băiat simpatic, un bun bucătar şi om de afaceri, dar poezia lui (atât de lăudată), cu câteva excepţii fericite, nu face doi bani. (Am scris pe larg, argumentat, despre acest subiect, într-un eseu critic publicat anterior). Mai mult, culisele U.S.R. consituie o sursă continuă de scandaluri: bisericuţe, lupte-intestine, echimoze, fracturi, excluderi de membri, contestări, proteste împotriva conducerii ş.a.m.d. Iată unul din multitudinea de exemple în acest sens: „USR nu a fost înscrisă legal în Registrul oficial al asociațiilor și fundațiilor. Drept urmare, modificările statutului USR în 2009 și 2013 au fost ilegal adoptate și au ignorat prevederile cadrului legal. În baza statutului modificat, s-au ales (și reales), ba chiar au și funcționat, organe de conducere ilegale. Respectivele organe de conducere au purces (desigur, tot ilegal) la excluderea și sancționarea unor colegi de-ai noștri ce aveau, totuși, calitate legală de membri.(...)  Și, ca să mai lămurim o confuzie legată de Uniunea Scriitorilor, amintim tuturor că USR nu este reprezentanta literaturii române: USR nu-i reprezintă decât pe acei scriitori români, încă în viață, care au cerut să facă parte din această organizație. USR nu conferă talent, celebritate sau succes, nici nu facilitează suspecte relații cu posteritatea ori clasicizarea – USR este un instrument sindical, care-şi solidarizează membrii pentru a dobândi respect și recunoaștere în societate. De altfel, în armonie cu sistemul de valori românești și europene, USR nu (mai) poate să fie o uniune de creație, ci o uniune de creatori, care acceptă să nu-și pună creația literară la cheremul puternicilor zilei”. (citate din Protestul neexclușilor - Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România, postat pe site-ul “Reţeaua literară” în 26 martie 2016).

X

O dragă prietenă de-a mea (verişoară a reputatului Lucian Boia) mi-a propus în vara acestui an să mă înscriu şi eu în U.S.R. I-am mulţumit, cum se cuvine, şi i-am mărturisit că nu vreau să am de-a face nici măcar tangenţial cu această U.S.R., oricât de titrată ar fi ea, chiar dacă conducerea (cacofonie intenţonată!) uniunii m-ar întâmpina pe covorul roşu, cu fanfară militară şi alte onoruri, şi cu o indemnizaţie lunară de 10.000 euro. I-am mai explicat prietenei mele că am cunoştinţă despre faptul că există şi membrii U.S.R. cu bună reputaţie, scriitori de înalt nivel artistic. Însă eu prefer să rămân independent, în afara oricărei asociaţii, iar din independenţa mea să îi admir pe marii oameni de cultură, indiferent din ce organizaţie, tabără sau bisericuţă ar face ei parte. Nu judec niciodată vreo persoană anume, judec doar stările de lucruri.

       În concluzie, nu mă mir dacă 4 componenţi ai juriului (membri U.S.R.) au acordat, la FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” - EDIŢIA A IX-A, 2015, premiile I, II şi III elucubraţiilor fantasmagorice, oligofrene şi mizerabile din care am citat mai sus. Mă miră însă faptul că d-l Lucian Mănăilescu (redactor-şef al revistei „Fereastra”, membru şi dânsul al U.S.R., Filiala Bacău), care scrie poezie valoroasă şi pe care am avut onoarea să îl cunosc personal la un festival desfăşurat la Geoagiu, jud. Hunedoara la sfârşitul lui august a.c., ocazie cu care am constatat că este şi un om de omenie, modest şi cumpătat, precum şi d-l Emil Proşcan (primarul oraşului Mizil) – doi oameni care însufleţesc revista de înaltă ţinută denumită „Fereastra”, au putut să acorde premii aberaţiilor submediocre menţionate mai sus. De asemenea, o mare dezamăgire pentru mine este prezenţa în juriu şi a d-lui Nicolae Băciuţ, redactor-şef al unei alte reviste recunoscute ca valoroasă printre scriitori: „Vatra Veche” din Târgu Mureş, şi totodată organizator al Festivalului anual de poezie religioasă „Credo”. Stimaţi domni Lucian Mănăilescu, Emil Proşcan, Nicolae Băciuţ, cum aţi putut să acordaţi premiile I (la poezie şi proză), II (la poezie) şi III (la poezie) acestor rebuturi literare? Iertaţi-mă, dar nu vă recunosc. Nu ştiu ce criterii aţi avut în vedere: încurajarea postmodernismului? (curent literar anticreştin şi anticultural, grotesc până la paroxism); frumuseţea fizică a premiantelor? (într-adevăr, sunt foarte frumoase, le-am văzut fotografiile publicate în „Fereastra”, dar atunci trebuia să le trimiteţi la un concurs de „Miss”); afirmarea tinerelor talente? (dar premianţii ăştia au talent? Mie îmi inspiră milă: ar fi trebuit să le recomandaţi un psihiatru şi să-i sfătuiţi să se lase de mâzgălit hârtia – şi-aşa am cam rămas fără copaci. Şi când te gândeşti că fătuţele astea sunt studente sau absolvente ale unor facultăţi de litere, iar un premiant este chiar doctorand în Filologie!). Stimaţi domni Lucian Mănăilescu, Emil Proşcan, Nicolae Băciuţ, repet: m-aţi dezamăgit profund!

X

 

    

Să trecem însă la un alt concurs. De pe site-ul romeojulietalamizil.ro, aflăm: Comunicat privind clasamentul la secţiunea Poezie, ediţia a IX-a, 2015-2016. Câştigători. Clasament poezie.

COMPONENŢA JURIULUI:

-LUCIAN AVRAMESCU – scriitor, jurnalist

-CORNELIU BERBENTE – scriitor, vicepreședintele Uniunii Epigramiștilor din România

-GEORGE CORBU – scriitor, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România

-IOAN PETRU GÂRDA, câștigătorul ediției a VIII-a, Epigramă

-ANCA HIRSCHPEK – câştigătoarea ediţiei a VIII-a, Poezie

-CRISTINA-MARIAN IONESCU – inspector de română

-MIHAI MORAR – inspector de română

-GEORGE STANCA – scriitor, jurnalist

 

            Poezii premiate:

 

MARELE PREMIU „GEORGE RANETTI”: SÎRGHIE DUMITRU, Slatina

Citate din poeziile premiate:

„Du-te peste Ocean, pe drumul lui Kafka,

pentru a mângâia fesele Statuii Libertăţii (...)”

     - din poezia Du-te şi vino, băiatul meu!

X

„Şi, vai, de dor, privirile-mi sunt treze,

spre-acel abis lăuntric, temător,

ascuns subtil în tandre paranteze,

tot aşteptând un gest complinitor.”

         – din poezia Gramatica iubirii

Şi altele, asemănătoare.

X

 

PREMIUL „GRIGORE TOCILESCU”: ORȚAN VALI, Bucureşti

Citate din poeziile premiate:

„lângă cimitirul Ghencea

în multe dimineţi

mă trezesc cu salve trase

în onoarea celor duşi.

pe alte şine

tramvaiul 32

intersectându-se cu

tramvaiele 1 sau 7 sau 8 sau 11

şi alte câteva.

în câteva cifre

jumătate de oraş.”

              -din poezia „cap compas tramvaiul 41”

X

„şi bei cu gândurile tale

până simţi că se îmbată paharul

sau că Dumnezeu se aşază

lângă tine.

vorbeşti cu el aşa cum

vorbeşti cu un prieten de pahar.

îi sufli în faţă fumul ţigării,

îi povesteşti, îi reproşezi (...)”

              -din poezia „uneori stai singur la o masă”

Şi altele, asemănătoare.

X

 

PREMIUL „AGATHA BACOVIA”: TUDOR VICTORIȚA, Bucureşti

Citate din poeziile premiate:

„în craniul ei micuț ca o jucărie

colcăie imagini vii, dureri plăcute, spasme odihnitoare

ca atunci când te uiți la știrile de la ora 5

şi te bucuri că nu ți s-a întâmplat ție (...)”

                   -din poezia „radiografia de la ora 5”

X

„în suburbia murdară din orășelul pe care-l cunoaștem cu toții atât de  

                                                                                                  bine

a început să plouă

          apa se scurge prin rețelele de canalizare senin

          ca sângele prin corp

          îți spuneam cândva că pe Calea Moșilor, bătrânii se adăpostesc sub  

                                                                               streșinile farmaciilor (...)”

-     din poezia „zi de tricotat visuri şi nervi”

       Şi altele, asemănătoare.

 

ATENŢIE! Şi în acest caz, toate abaterile de la normele Gramaticii limbii române (prin care este batjocorită flagrant „Limba vechilor cazanii”) aparţin autorilor. Eu le-am redat fidel, spre exemplificare, cu un sporit grad de lehamite.

 

X

 

OBSERVAŢII: Poeziile d-lui Lucian Avramescu mi-au plăcut întotdeauna. De altfel, este un poet apreciat atât de către cititori, cât şi de critica literară, inclusiv de către unii confraţi de penel mai invidioşi. Nu pot să înţeleg cum a acordat cele 3 premii unor aberaţii ce se pretind „poezie”. Nu pot. Şi nici nu vreau. „Nu cerceta aceste legi/ Căci eşti nebun de le-nţelegi!” (Coşbuc). Domnii Corneliu Berbente, George Corbu şi Ioan Petru Gârda sunt epigramişti, din câte observ. Ce caută în juriul unui concurs de poezie? Întreb şi eu, aşa... Despre d-na Anca Hirschpek nu ştiu decît că este „câştigătoarea ediţiei a VIII-a, Poezie” (aşa scrie pe site). Altceva nu cunosc despre dumneaei. Are activitate literară, volume publicate, experienţă de jurizare? Cine este, de fapt? Întreb şi eu, aşa... Despre d-na Cristina-Marian Ionescu (Cristina-Marian?!) şi  d-l Mihai Morar aflu (tot de pe site) că sunt inspectori de română. Altceva nu mai cunosc despre dumnealor, decât că au acordat 3 premii importante unor „poiezii” fără valoare artistică, ce încalcă flagrant reguli elementare ale gramaticii Limbii române. Şi că astfel au promovat non-valoarea şi batjocorirea acestei limbi. Pe dumnealor cine oare i-o fi promovat ca inspectori de română? Întreb şi eu, aşa...  În fine, întreaga protipendadă culturală românească ştie bine că d-l George Stanca este semnatarul unor creaţii literare de înaltă valoare estetică. Ce oare l-o fi determinat să acorde 3 mari premii unor creaţii (literare-?!) fără nicio valoare estetică? Întreb şi eu, aşa...

X

Aş fi putut cita, în continuare, şi din poeziile premiate în alte concursuri, dar mă opresc aici. Nu mai rezist. Dezgustul mă copleşteşte...

                                     X

 

            Cred că e momentul să privesc starea de lucruri cu ochiul care râde:

            L-aş fi iubit pe Adrian Păunescu şi dacă ar fi scris doar acest vers: „Şi totuşi există iubire!” Parafrazându-l pe bardul de la Bârca, îmi vine să exclam şi eu: „Şi totuşi mai există poezie!”

       Iată, în continuare, datele unui concurs la care am participat şi la care nu am luat niciun premiu, nicio menţiune, deşi îi cunosc pe 4 din cei 7 membrii ai juriului: pe Mihaela Talaba’ (mi-e prietenă dragă), pe Ion Nălbitoru (mi-e prieten drag), pe d-l AL. Florin-Ţene şi pe d-l Ion Părăianu:           

De pe site-ul Confluenţe literare, din pagina d-lui Ion Nălbitoru, aflăm:

CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL  DE POEZIE,  ESEU,  PROZĂ  SCURTĂ  ŞI  DRAMATURGIE   “MEMORIA SLOVELOR“, EDIŢIA A II-A, 2016  

COMISIA DE JURIZARE:   

1.Mihaela Talaba’ – scriitor, traducător şi patron la „TRADUZIONI TALABA’ ”, Italia  

2.Daniela Popescu - scriitor şi redactor „Memoria slovelor”, Spania  

3.Vasile Hatos – scriitor, Italia  

4.Al. Florin Ţene – preşedintele L.S.R., România  

5.Ilie Fîrtat – scriitor şi redactor „Memoria slovelor”, România  

6.Ion Părăianu- scriitor şi redactor „Memoria slovelor”, România  

7.Ion Nălbitoru - preşedintele juriului, scriitor şi redactor şef „Memoria slovelor”, România  

X

 

MARELE PREMIU “MEMORIA SLOVELOR“: MARIANA BENDOU (Oneşti/Bacău)  

Citat din proza premiată, intitulată „Războiul de ţesut”:

„Ţolici de coade colorate, covoare de lânã ţesute iarna trecutã zãceau, aşezate palii , palii, peste lada cu zestre, plinã cu cerşafuri frumos brodate tot de mânuţa ei… De la o vreme mânuţa asta a cam început sã-i tremure… iar la bucãtãrie mai scapã lucruri pe jos… Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dãduse la ciobani, la stâna satului; mai pãstrase însã pânã nu demult, în podul casei, câteva gheme toarse, ... Când a venit Colectiva i-a luat oile; nu i-a mai lãsat nici una. Doar lâna lor îi mai rãmãsese, doar atât… Ce sã facã, n-a putut sã se împotriveascã hoţilor de comunişti... „Femeie amărâtă cu patru copii!”  Oile erau puţine dar bune, le dãduse la stânã dar când trecea anul, ciobanii îi dãdeau pe ele caş, lapte şi lânã... „Ei, tot a fost bunã şi lâna asta! Mi-am mai facut cu ea treaba… Covoarele aistea, zestrea fetelor, o flanea lui Nicã, o fanşonetã pentru mine, ciorachi…”. Acum lâna s-a terminat, fetele i s-au mãritat la oraş… ”Nu mai pun ele pe jos cioarsele mele!” Pentru cine sã mai ţeasã? “Am auzit cã au ieşit altele acum; lumea vrea dintr-alea, persiene… chiar şi pe la noi prin sat. Ţaţa Ioana cicã şi-a luat şi ea… cã-s prea frumoase! A lãsat cu limbã de moarte la nurori când o fi, sã i le dea peste groapã. Aşa mãcar s-o bucura de ele ãi mai tineri, cã ţolici nu se mai poartã! În colţul din dreapta al chilerului, aproape de fereastrã, aştepta cuminte şi rãbdãtor, Rãzboiul de Ţesut, prietenul de nãdejde şi pricina atâtor amintiri frumoase… Cãci cine altul, dacã nu el, sã fi mai fi pãstrat în tainã, zâmbete şi lacrimi, bucurii şi dureri? Doine, cântece de leagãn, cântece de voie bunã… ascultase (de câte ori?) vrãjit de vocea ei frumoasã în timp ce mâinile-i dibace mânuiau suveica, ghemul, furculiţa…” 

X

 

SECŢIUNEA POEZIE:  

 

PREMIUL I:  ANDREI TOADER (Slatina)

Citate din poeziile premiate:

                  „Ei cântă slugarnici oricăruia-n strună  

                  şi-şi schimbă stapânul doar pentru un os,  

                  n-au mamă, n-au tată, nici glie strabună  

                  şi pot să-şi întoarcă şi blana pe dos.  

                  Mai latră şacalii nostalgici la lună.”  

                                    -din poezia „A fi şacal”

                                      X

                  „M-aţi părăsit prieteni fără vină  

                  Să ridicaţi cetăţi în alte lumi târzii,  

                  Eu îmi adorm tăcerile-n grădină  

                  Şi plec nerăbdător în alte galaxii”. 

                   -din poezia „Trecere”

                                      X

  

PREMIUL II: 

  -DANIELA OATU (Vaslui)

         Citat din poeziile premiate:

            „Încă un an…Oraşul respiră mai greu  

                 Sub aşternuturi moi,crepusculare…Te chem  

                 C-atât de departe-i aproapele…Nu sufla prea tare  

                 Că se topeşte zâmbetul din poem”. 

                    -din poezia „Poem neprobat” 

                                       X

 

        -MĂDĂLINA–ANDREEA STAN (Comăneşti/ Bacău)

         Citate din poeziile premiate:

                „Ce nepăsare arde în omul din mine iubitor de avânt!  

                Şi stau fără teamă, şi-mi îndemn gândul frânt să viseze...  

                S-asculte sonoritatea firului de iarbă,  

                Să cuprindă în palme pânza topită,  

                Cu care, mai apoi, s-acopere golul dintre cer şi pământ.  

                Şi-apoi să creeze, să râdă, să iubească;  

                Să dea el chip, legăturii ascunse dintre om şi cuvânt,  

                Aşa cum şi eu, scriind despre el, am făcut-o...”

                      -din poezia „Gând frânt”  

                                        X

 

            „Cobor… plimbare pe o margine de gând;  

                Colind… revărsări pe timpane de muze;  

                Strigare… răspuns la ceea ce sunt…  

                Convingeri mai multe, mai puţine scuze.”  

                      -din poezia „Cuvinte împletite”

                                        X

 

PREMIUL III:

         –BOROIANU GABRIELA MIMI (Drobeta Turnu Severin)

         Citate din poeziile premiate:

               „Şi n-am linişte, nici somn -  

                Când mi-e rău, zic că mi-e bine  

                Floare dintr-un vis de Domn,  

                Legănat în dor de tine!” 

                       -din poezia „Eros 1” 

                                        X

 

               „Când mi se zbate-n sânge glasul tău  

               Doar în iubire vreau să mă prefac,  

               şi jur solemn, pe-o lacrimă de zeu  

               Că te cuprind cu sufletul… şi tac!” 

                        -din poezia „Eros 2” 

                                       X

 

        -VIORICA POPESCU (Braşov)  

        Citate din poezile premiate:

               „Ai noştri strămoşi  

               Rugându-şi pământul  

               Frământat între degete  

               Sângerându-şi eroii în doine”  

               (...)

               „Şi-au rămas în briza timpului  

               Aceeaşi trestie ce se pleacă sub vânt  

               Dar nu-şi frânge nicicând visele.” 

                       -din poezia „Porunci inscripţionate pe prunci”

                                      X

 

          Ce-aş mai putea adăuga? Recunosc, cu seninătate, că poeziile premiate sunt superioare estetic poeziilor pe care le-am trimis eu la concus. Felicitări câştigătorilor! Felicitări membrilor juriului! Dar, din păcate, concursul „Memoria slovelor” e doar o (fericită) excepţie printre sumedenia de concursuri, concursuroace şi concursuleţe de...”poiezie”!

                                      X

 

            În loc de Epilog:

            -Ce mai faceţi, domnule Petre Ţuţea?

            -Mă simt asemenea unui vultur în zbor care, planând cu aripile larg deschise, urinează deasupra secolului al XX-lea cu un dispreţ creştin!

            -Dar dumneavoastră, domnule Florin T. Roman, ce mai faceţi?

            -La fel ca şi prietenul meu Petre Ţuţea, numai că eu am treabă pe secolul al XXI-lea!

 

                                              FLORIN T. ROMAN,

                                                 septembrie 2016