I |
mediat după nuntă, Palatul le pusese la dispoziţie lui Nicu şi Adinei iahtul Taifun, cu aproape jumătate din personal şi fixaseră şi traseul voiajului de nuntă : Galaţi- Sulina- Balcic- Dardanelele şi Bosforul- Grecia- Litoralui Mării Adriatice- Italia, în special Veneţia. Adina intrase într-o lume pe care nici ea nu o înţelegea bine şi nici nu o interesa prea mult. Nicu dorise să schimbe un pic traseul, voia să plece de la Brăila, ce-avea el în acest oraş, Dumnezeu ştie, că până la urmă a rămas ca el. În lipsă de altă preocupare, Adina hotărâ să ţină un jurnal secret :
« 5 august, ajuns obosită la Brăila,Nicu plecat la o întâlnire cu un coleg ! Dunărea- un balaur învăluit în ceaţă, la debarcader se aud fluiere scurte de vapoare, vin şi pleacă precum nălucile, ce-am făcut eu a fost un vis urât, aş vrea să fie doar vis, dar nu e. Acum mi-am adus aminte ce mi-a spus Lina :,,duduiţă,dragă, fii cu ochii pe el că are o artistă la Brăila… Ei, şi ? Dacă nu e dragoste, nu mă interesează ce face ! Mă simt aşa de bine singură… ”
« 6 august, orele 21…Ca prin vis s-a ridicat vălul de ceaţă, raze jucăuşe peste oglinda apei, am ieşit pe punte…Un vapor nemţesc…,,Di Frau, di Frau…”-îmi face cu mâna un marinar…Nicu –mi dă libertate deplină, fac ce vreau eu. Nu vreau să-i amintesc de ce a lipsit toată noaptea, sunt sigur că mă minte… »
« 7 august, după amiază…Iahtul Taifun este foarte confortabil, uşi şi camere întregi capitonate, am dormit somn adânc, ca un prunc după baie. Secundul e foarte simpatic, mă confundă cu o prinţesă, povesteşte într-una istorioare marinăreşti şi râde ca un copil… Nicu e supărat, nu-i convine ceva cu războiul ăsta. Dunărea e poleită cu argint, azi noapte cerul parcă se lăsase în mare cu stele cu tot ! Noi ne plimbam pe Calea Lactee, ne legănam uşor ca într-un vis frumos… se anunţă mulţi morţi şi răniţi pe frontul de răsărit… Nicu, iritat : ,,Eu mă plictisesc de moarte şi tu nu te mai saturi admirând priveliştile marine !” Doi oameni deosebiţi, două firi deosebite…Nu ştiu nimic de Ilie ! Când oare ne vom întânli să-i povestesc totul ? ,,Pentru cine te-ai îmbrăcat aşa frumos ?”- mă întreabă Nicu. Îi răspund maliţios : ,,pentru tine, Adonis !” »
« 8 august…În sfârşit pauză…Simt mereu că plutesc pe mare. I-am reproşat lui Nicu că trebuia să ne retragem mai în oraş, aici am aceeaşi senzaţie ca pe vas. O vilă tăiată în unghiuri drepte, înconjurată din trei părţi de apă, geamuri mari, care dau direct în mare, la o apăsare de buton se dau la o parte, lăsându-te în faţa brizei cu plaja Ecrene sub ochi, cretoane imprimate la ferestre, paturile şi fotelurile au semănate pe ele flori de câmp, pe mese vase tătărăşti de aramă, peste dealul alburiu un pumn de case, pitite printre arbuşti…Balcicul…de aici încolo miroase a Orient , lume pestriţă : greci , români, bulgari, tătari, turci şi macedoneni…,,Cum, n-ai rămas gravidă până acum ?”- m-a întrbat Nicu. Aflu de la el că Eliza Câmpineanu e plecată în Grecia cu trenul. Îmi schimb rochia, un crep-saten de culoarea untului proaspăt, chimono,învolănată peste tot şi mă privesc în oglindă. Vaaaii ce frumoasă sunt ! M-am îndrăgostit de mine.Nicu n-o fi având ochi să vadă ce minune are lângă el ? Copiii născuţi din flori se zice că sunt frumoşi şi deştepţi…şi Ilie e născut din flori… Iar Ilie !, Doamneee, nu mi-l mai scoate aşa des în faţă… Pe seară urc dealul pe o cărăruie îngustă şi îmi iese în cale o ţigancă. Transcriu tot dialogul pentru pitorescul lui. ,,Hai să-ţi dea piranda cu ghiocu, prinţeso, că frumoasă te-a mai făcut mă-ta ! Stai jos aici pe buturuga asta şi dă-mi mâna să-ţi văd linia vieţii. Cum te chemă ?” ,, Adina mă cheamă !” ,,Ai căzut la cale lungă? Aşa e ?” ,, Aşa e!” ,, Ai o damă, sărut mâna, care-ţi stă în coaste!” ,, Aşa o fi!” ,,Ţi-a legat calea laptelui să nu faci plod, duduiţo, ai să stai stearpă cu bărbatul ăsta! Ţi-e drag bărbatul tău? Hai, nu sta în cumpănă, l-ai luat pentru avere? La drum de seară te aşteaptă un gagic, te ia de mână şi-o să treceţi printr-un foc, nu te supăra matale ,cu bărbatul ăsta se arată soroace neîmplinite…Bagă un ban în ghioc, sărut mâna, să-ţi mai spun ceva : veniţi voi din mare, din senin,din pustiuri, umbre ale vieţii ş-ale morţii, veniţi oarbe şi şchioape şi spuneţi-mi de domniţa, de viitorul ei…” Vai, m-a chemat Nicu şi ghicitoarea nu a terminat de spus toată povestea… »
« 10 august… Am vizitat Bazarul, aici toată lumea vinde, habar n-au ei de război ! O vizită la ambasada engleză, la Syrlei, englezul pus pe şotii care este prieten cu Nicu. Discuţii în contradictoriu despre război, englezul susţine sus şi tare că Germania pierde războiul, Nicu laudă armata germană şi crede că e invicibilă. »
« 13 august… Atena ! Câte secole de civilizaţie s-au strâns aici ? Parcă civilizaţia merge în regres : iau ca exemplu Amfiteatrul ; civilizaţia de azi n-are aşa ceva şi asta după două milenii ! Eliza Câmpineanu ne este ghid, zice că e tobă de carte şi-i tot dă zor cu Eratostenes din Alexandria, elevul lui Zenon din Kition, stoicul stoicilor… Luat masa la rudele Elizei, la umbra cedrilor bătrâni. Cânta o grecoaică trist, figura ei pe fundalul lui Poseidon semăna cu corpul unei femei din cortegiul Panateneelor săpat în Partenon. Nicu are o discuţie aprinsă cu o rudă despre Mein Kamf a lui Hitler. Mă cam inervează Eliza Câmpineanu şi cu Nicu…A observat şi el, că mi-a zis : ,,Mai bine plecam cu una de la Crucea de piatră în călătoria asta…” ,,Nu-i târziu nici acum !”- i-am reproşat eu. El s-a dus şi s-a culcat, eu m-am dus pe punte. Marea Mediterană, dimineaţa…soarele răsare din apă, un roşu de purpură…După masă o furtună iscată din senin. Mai întâi s-a întunecat cerul, apoi un vânt puternic, nori vineţii, se lăsaseră jos de tot , aproape că ne împresuraseră. Taifun era parcă o jucărie în mâinile lui Ocheanos, se legăna şi se zbătea ca o fiinţă neputincioasă în faţa unui cataclism. Apoi a început ploaia, repede, cădea din cer potop, negură peste tot,mi s-a făcut frică…şi am intrat în camera mea. A durat aşa cam o oră apoi am răsuflat uşurată; ca prin minune marea s-a liniştit, cerul s-a înseninat, un senin de sticlă, răsăriseră stelele şi luna…Ce miracole poartă luna în ea? Astrul iubirilor… Unde eşti Ilie să-mi cânţi la ureche melodia ta sub clar de lună? Ilie, Ilie… »
« 17 august…Torino : străzi largi, paralele, cu multe flori, parcul Valentino, văi răcoroase şi izvoare tainice. Am îmbrăcat o rochie de mătase de la Milano, seta pura,seta naturale, şi-am hoinărit singură prin parc.( Nicu a fost la bancă) Îmi place italiana la nebunie ! »
« 18 august, Milano, stăm într-un hotel luxos din apropierea Duomului, sunetul clopotelor parcă e o partitură divină… Nicu şi cu un român de la ambasadă ascultă un discurs al lui Mussolini. Seara, dans…Pattinelli, un italian instruit, mă întreabă dacă am vizitat cimitirul din Genova cu monumentele lui funerare. Nu, domnule Pattinelli, cimitirele mă melancolizează ! »
« 19 august…
Visul meu de totdeauna : Veneţia !
Am ajuns aici cu trenul de Veneţia –Mestre, am oprit la Veneţia- Santa- Lucia, de o parte uscatul, de cealaltă marea care se leagă cu pământul prin Canal- Grande. Turişti de toate rasele, în special nemţi, Facchiro Publico ne-a dus pe Rio Terra Madalena Canareggio la doamna Busato care avea două fetiţe aşa de drăgălaşe, una Amelia- Lia şi cea mare Noemi, soţul ei era plecat în război…
Piaţa San Marco este centrul vieţii veneţiene, apoi biserica San Marco, Doamne ce minunăţie, mozaicuri, altarul cu reprezentări din viaţa lui Cristos, coloane de marmoră africană, statui şi basoreliefuri antice, picturi zmălţuite în aur şi argint, un adevărat paradis divin… Aici m-am rugat pentru fericirea mea şi a lui Ilie… Palatul Dogilor cu faimoasa Ponte dei sospiri !Din turnul lui se vede întreaga lagună, grădina şi Palatul Regal, faimoasele biserici… Masa la Belvedere…Nicu, indolent… Eu am început să plâng… Frumoasa Lia mă implora : Per che ? per che ? »
,,21 august, Florenţa, un întreg muzeu, în Santa Croce am asistat la slujba religioasă…”
,,22 august ,Roma, faimoasa Romă, Piaţa Traian, cu columna şi câte şi mai câte…”
,,24 august, Sicilia, ultima zi, încep să mă întristez la gândul că voi pleca, ce-mi va rezerva viitorul, Doamne?” »
20
-->
Răspunsuri