Interviu cu Mihai Eminescu
Reporter: Bună ziua, domnule Eminescu. Nu putem să nu vorbim despre copilărie, acea perioadă de timp în care ne simțim cel mai bine, fericiți și împliniți alături de părinți. Cum a fost copilăria dumneavoastră?
Mihai Eminescu: Fiind băiet păduri cutreieram / Şi mă culcam ades lângă isvor, / Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam / S-aud cum apa sună-ncetişor: / Un freamăt lin trecea din ram în ram / Şi un miros venea adormitor. / Astfel ades eu nopţi întregi am mas, / Blând îngânat de-al valurilor glas. (M. Eminescu. Fiind băiet păduri cutreieram).
Reporter: Este ușor să scriți versuri atât de profunde și pline de înțelepciune?
Mihai Eminescu: E uşor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înşirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune. (M. Eminescu. Criticilor mei).
Reporter: Cu toții vă cunoaștem ca un mare poet, publicist, un om de valoare. Aveți și alte scopuri pe care doriți să le atingeți?
Mihai Eminescu: Filosof de-aş fi – simţirea-mi ar fi vecinic la aman! / În prelegeri populare idealele le apăr / Şi junimei generoase, domnişoarele ce scapăr, / Le arăt că lumea vis e – un vis sarbăd – de motan. (M. Eminescu. Cugetările sărmanului Dionis).
Reporter: Zilele trec, amintirile rămân. Sunteți un om împlinit?
Mihai Eminescu: Şi se duc pe rând, pe rând, / Zarea lumii-ntunecând, / Şi se duc ca clipele, / Scuturând aripele, / Şi mă lasă pustiit, / Vestejit şi amorţit / Şi cu doru-mi singurel, / De mă-ngân numai cu el! (M. Eminescu. Ce te legeni?…).
Reporter: Cunoaștem că sunteți un patriot desăvârșit, ce îi doriți României?
Mihai Eminescu: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? / Braţele nervoase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor! / Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, / Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; / Căci rămâne stânca, deşi moare valul, / Dulce Românie, asta ţi-o doresc. (M. Eminescu. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?).
Reporter: Poetul – un geniu care naște speranță și dragoste în ochii cititorului. Cum e să fii poet?
Mihai Eminescu: Să torni la rime rele, / Cu dactile în galopuri, / Cu gândiri nemistuite / Să negreşti mai multe topuri; / Şi când vezi vreo femeie / Să te-nchini pânla pământ / Şi de-a sta ca să-ţi vorbească / Să înghiţi orice cuvânt; / Nespălat, neras să umbli, / Şi rufos şi deşuchet – / Toate-acestea împreună / Te-arat-a fi poet. (M. Eminescu. Poet).
Reporter: Noi vă mulțumim pentru acest dialog de suflet și vă dorim inspirație în continuare.
Mihai Eminescu: Cu ochii serei cei dentâi / Eu n-o voi mai privi-o… / De-aceea-n urma mea rămâi – / Adio! (M. Eminescu. Adio).
Răspunsuri
Multumim! Ce poate fi mai frumos?
Minunat interviu cu poetul nepereche. Un dar de preț, în preajma apropiatei Sărbători a noastră, a iubitorilor de poezie.
Felicitări!