Miresmele Toamnei 2019,”Canonul literar”, “Bătrâna Transilvanie”,”Xura” !

[Balaj Radu-Alin]

Zile dintre octombrie și noiembrie 2019 împărțite între un soare diafan, distant și o vegetație mică care se străduiește să se mențină și nori,ploi, marea vegetație aflată în marele declin și temperaturi scăzute menite să aducă aminte de toamnele de altădată. Cert este că ultimul cvartal calendaristic al anului a fost până acum mai generos decât de obicei. Din când în când metamorfozele toamnei compuse din lumină translucidă, picături de ploaie, frunze ruginii și culori mai închise dănțuiesc împreună prin-mprejurul nostru marcându-ne prin efecte cu melancolii. Chiar dacă oamenii pot părea ușor descumpăniți, speranțele se reînfiripă și mobilizarea generală este pe măsura provocărilor. Revenirea la ora de iarnă și Halloween-ul s-au regăsit pe agenda marilor momente ale sezonului și măștile sau dovlecii luminați au atras atenția. În memoria celor decedați au fost depuse de asemenea coroane și s-au înălțat cele mai tandre gânduri …

Cenaclul internațional “Prietenii Poeziei” și-a reluat activitățile și a propus o triplă lansare de carte cu invitați speciali din străinătate. Contactele cu lumea literară vest-europeană pot fi deosebit de utile și onorante și cred eu că sunt necesare. De data aceasta invitații au fost din Franța de la editura Stellamaris. Lucrarea colectică Xura este o încercate îndrăzneață de a contopi proza cu poemul, realitatea cu oniricul, existența cu superstițiile. Michel Chevalier , editor, autor, a impresionat prin poemele și destăinuirile dumnealui și limba franceză și-a devoalat sensibilitatea și bogăția culturală în cadrul acestui eveniment. Mi-am amintit cum în primele ore de limbă franceză am învățat (printre altele) cântecele “Sur le pont d’Avignon” și “Frére Jacques” … Apoi în locul limbii franceze s-a predat altceva ( limba rusă – care are și ea farmecul ei ). Copilăria a fost mai frumoasă prin parcurgerea cărților lui Jules Verne și a lucrării lui Fr. Rabelais – Gargantua și Pantagruel. Bucuria era la cote maxime când puteam viziona desenele animate “Pif et Hercule” sau filmele cu Louis De Funes sau Alain Delon. Surprinzător este că în zilele noastre francofilii nu mai pot gusta realizări contemporane de acest gen. Reflectam doar și sunt convins că o cultură sau o națiune poate triumfa prin modul în care se prezintă și impresionează în străinătate sau prin modul prin care își promovează valorile. Deși vorbesc mai bine limba engleză, limba franceză mă fascinează fiind o limbă culturală, o limbă care inspiră prospețime, o limbă chic. Și cum aș putea încheia aceste aprecieri altfel decât printr-un refren al poemului “Mă voi întoarce” al poetului I. Caragea, amfitrionul evenimentului: “și uneori tristețea mă amuză/și liniștit mă pierd în vraja/unui cântec”.

 

La ceas aniversar Revista de cultură Familia a fost onorată prin prezența a numeroși invitați speciali. Schimburile de idei au fost moderate de către amfitrionii ediției a XXIX ( I. Moldovan și T. Ștef). Opiniile împărtășite în câteva situații într-un mod colocvial au fost în măsură să sublinieze clipele grele pe care le traversează cultura română acum și lipsa de interes a publicului pentru valorile culturale autentice. Intervenția universitarului clujean Mircea Muthu m-a impresionat enorm. Vastitatea și multitudinea ideilor și valorilor menționate de către renumitul universitar într-un context cultural-științific a demonstrat un nivel deosebit de ridicat al propriilor observații și experiențe privind umanitatea și universul. Dincolo de canonul literar analizat și de necesitatea existenței și definirii lui pentru ierarhizarea valorilor literare, dumnealui a reușit să menționeze și să … “canonizeze” existența metafizicului, a multidimensionalului, postulând aproape existența noastră în tridimensional ca pe un purgatoriu necesar pentru purificarea spiritului. Ziua următoare a adus la Oradea pe președintele Uniunii Scriitorilor, marele/renumitul Nicolae Manolescu. Cuvintele înaltului oaspete au impresionat prin profunzimea și relevanța lor. În mijlocul acestui concert literar autentic fiecare participant s-a simțit răsfățat. Am reușit chiar să ofer câteva exemplare ale volumelor proprii câtorva personalități prezente și cred că indiferent de problemele actuale revista de cultură Familia va găsi resursele și posibilitățile onorabile prin care să se reinventeze și prin care să se mențină la cele mai înalte standarde. Aș dori să închei cu terținele sonetului Bătrâna Transilvanie ale lui Al. Andrițoiu cuprinsă într-o ediție îngrijită de către autorul și muzicologul Fl. Chelu Madeva care s-a grăbit deosebit de bucuros să mi-o ofere atunci când ne-am întâlnit întâmplător pe corso-ul orădean: “Cetăți și oameni mi se ridicară/prin timpul tău durut din cale-afară,/ în piatră încălcând cu braț de faur, // ca să te văd în Crișurile mele/ la ceas de soare și la ceas de stele/ cum te rezumi cu ochii tăi de aur” ( Revista Familia, nr.5, mai 1976).

  

În rest, doar zile petrecute la domiciliu în localitatea natală când încerc să progresez cu celelalte proiecte proprii sau să retușez pe ici, pe colo cele aflate într-o stare mai avansată. Când mă găsesc pe la oraș îmi organizez programul în așa fel încât să pot savura câte ceva în liniște ( capucino/ceai/limonadă). La sala de lectură a bibliotecii mai este loc între pauze de câte un schimb de impresii cu câteva dintre persoanele care frecventează și pe care le cunosc. Astfel mai pot afla câte o poveste de viață interesantă, precum cea a unui profesor de italiană, pensionar acum și care pentru un scurt timp a fost consilierul marelui lider PNTCD , Corneliu Coposu. Dumnealui lucrează acum cu pasiune și responsabilitate la cele trei romane pe care dorește să le lanseze cândva. Spun cândva pentru că le tot revizuiește, e mereu în extaz că a găsit soluția perfectă pentru ca apoi să revină și consideră altceva mai potrivit… Și într-adevăr, stoicul Epictet confirmă că “hoți de libertate a voinței nu există” , nici măcar la vârsta a treia.

În plan internațional administrația americană a înregistrat un succes major în lupta împotriva terorismului, deși Orientul Milociu este în continuare în mare fierbere. Problema Brexitului nu este încă soluționată, dar a obținut un nou termen ( 31.01.2020). În România primul tur al alegerilor prezidențiale este foarte aproape și ne întrebăm cu toții care ar fi cel mai potrivit pentru înalta funcție … Nu cred că vor exista surprize mari, decât fluctuații minore de procente la rezultatele primului tur și mi-au lipsit dezbaterile care altădată au fost într-adevăr obositoare.

Vă doresc o lună Noiembrie 2019 benefică, protectoare și prosperă … !