Mă privesc în oglindă
Văd frig
În mine
Privesc şi din afară unde este dimineaţă, cald,
Tot frig simt şi îmi este
Am frisoane
Mi-e rău
Din nou...
Amintirile de-o viaţă-şi hrăneşte embrionul
Tot timpul l-am în pântec
Mâinile înfipte carne rup în strigăt
Ţip de nota zece
Şi-n braţe iarăşi am
O altă suferinţă
Mă ia de gât
La fel
În lacrimi o-mbăiez
'N alint
Zâmbeşte
Prin minele meu
E gol şi surd
Privirea stă pierdută
dar aude
Cum plânge durerea
Nesătulă
În braţe legănată lângă ţâţă
Iar tu îi spui
Încet
Să nu te uite
Chiar dacă o simt cât doare
Să tacă... doar.
Maria
19.08.2013
( imagine internet)
-->
Răspunsuri