Cît de frumoase sînt glicinele zilelor tale
în ceasuri de restrişte,
îngălbenind fotografii înşirate aiurea
prin locuri în care lumina nu mai ajunge decît sub forma
unor trădări plătite pînă la urmă prin singurătate,
o Maja desnuda la sfîrşit de Septembrie
într-un fel de născocire a privirii întoarse înapoi
pînă în viscerele pămîntului, atît de înţelept de altfel,
încît să înţeleg pînă la capăt fiecare lovitură de daltă,
melcii,
vîrful măturii, după ce ai dat cu ea peste o podea plină de praf
inclusiv libertatea-mi de-a ratăci în pustiu
asta contează mai puţin, e pe gratis,
un fel de-a tatona spaţiul în care
atîtea lucruri au rămas neîntîmplate
precum mîinile mele încă tînjesc, să atingă fericirea,
pînă la urmă nevoia de mituri e şi aceasta o nostalgie
purificată de aceeaşi flacară
care se ridică pentru a spune, mereu melancolic
că Timpul fără Dragoste,
e gol...
în ceasuri de restrişte,
îngălbenind fotografii înşirate aiurea
prin locuri în care lumina nu mai ajunge decît sub forma
unor trădări plătite pînă la urmă prin singurătate,
o Maja desnuda la sfîrşit de Septembrie
într-un fel de născocire a privirii întoarse înapoi
pînă în viscerele pămîntului, atît de înţelept de altfel,
încît să înţeleg pînă la capăt fiecare lovitură de daltă,
melcii,
vîrful măturii, după ce ai dat cu ea peste o podea plină de praf
inclusiv libertatea-mi de-a ratăci în pustiu
asta contează mai puţin, e pe gratis,
un fel de-a tatona spaţiul în care
atîtea lucruri au rămas neîntîmplate
precum mîinile mele încă tînjesc, să atingă fericirea,
pînă la urmă nevoia de mituri e şi aceasta o nostalgie
purificată de aceeaşi flacară
care se ridică pentru a spune, mereu melancolic
că Timpul fără Dragoste,
e gol...
-->
Comentarii
Cum să calific oamenii înainte de a-i cunoaşte, dle Stănescu? Niciodată nu mi-aş permite aşa ceva, ar fi reprobabil! Judecăm? E minunat, asta înseamnă că putem distinge între bine şi rău, corect şi incorect, frumos şi urît, dar nu putem lipi "etichete" pe fruntea celorlalţi în nume propriu. Să fim egali din naştere e imposibil, dacă am fi fost, căutările noastre erau fără şansă...Şi la ce bun? Unde e misterul?
Oricum ar fi, mă bucur de revedere, cu prietenie!
Sa nu va asteptati la comentarii savante. Cei de aici sunt oameni simpli, sinceri in complexitatea fiecaruia deci va inteleg dar de multe ori timpul, spatiul se intrepatrund amanind paradoxul unui comentariu si va categorisesc cu un banal Imi place! Sunt foarte fericit ca va citesc!