această fantom-a bizarei femeii
cu trupul de trestie și ochi de rubin,
fusese-n orașul acesta cea mai frumoasă,
se răsfrângea-n vitrine zâmbetul ei…
seara,
când se plimba-n veșmânt de mătase,
acestă fantom-a bizarei femei
cu statura sa opalină
răspândea ceva din floarea de tei,
iar sub pasul ei de felină
se vedea unduirea de apă celestă,
stingându-și trupul în noapte
ca flacăra ce arde în șoapte,
din care răsar câteodată scântei.
15 noiembrie 2011
Comentarii
Mulțumesc Camelia pentru videoclip.