AM GĂSIT CUVÂNTUL
Deschid fereastra unui gând, să poţi intra cu visul,
vântul culege de pe pervaz ce-a-ncurcat prezentul,
de cerul nopţii atârnă greu, candelabrul amintirilor
şi stelele căzătoare luminează labirintul rătăcirilor.
Dar zorii se despletesc şi lasă dimineaţa pe gânduri,
iar când tăcerea grăbită se ascunde printre rânduri,
hergheliile din cuvinte trec la trap peste colbul uitării,
cum trec în zbor stoluri de pescăruşi sub cerul mării.
Singurătatea se strecoară printre ramuri de cuvinte,
dar sub pleoapele obosite locuiesc aducerile-aminte,
fluturii din stomac n-au adormit şi pe-o felie de gând
se-nfiripă teama că suspinul nu se va lecui, nicicând.
Amintirea se desprinde liniştită dintr-un gând rătăcit,
mi-ai rămas credinţă, omule drag, cu sufletul răvăşit;
destinul m-a logodit cu suspinul şi-am găsit cuvântul,
iar din cărămizi de versuri voi zidi nemuririi, trecutul.
18 Iulie 2015 - MIT
Deschid fereastra unui gând, să poţi intra cu visul,
vântul culege de pe pervaz ce-a-ncurcat prezentul,
de cerul nopţii atârnă greu, candelabrul amintirilor
şi stelele căzătoare luminează labirintul rătăcirilor.
Dar zorii se despletesc şi lasă dimineaţa pe gânduri,
iar când tăcerea grăbită se ascunde printre rânduri,
hergheliile din cuvinte trec la trap peste colbul uitării,
cum trec în zbor stoluri de pescăruşi sub cerul mării.
Singurătatea se strecoară printre ramuri de cuvinte,
dar sub pleoapele obosite locuiesc aducerile-aminte,
fluturii din stomac n-au adormit şi pe-o felie de gând
se-nfiripă teama că suspinul nu se va lecui, nicicând.
Amintirea se desprinde liniştită dintr-un gând rătăcit,
mi-ai rămas credinţă, omule drag, cu sufletul răvăşit;
destinul m-a logodit cu suspinul şi-am găsit cuvântul,
iar din cărămizi de versuri voi zidi nemuririi, trecutul.
18 Iulie 2015 - MIT
-->
Comentarii