amiaza mamei

[ovidiu dinica]

mama cu respirația
taie imaginea dantelată a zilei
în cuvinte
caută lumina în camera
ce are căldura
îmbrățișărilor
soarele duce
visele
lăsând în univers săgețile
să acopere spațiul
cuprins de gândurile
ce tulbură liniștea casei
din tăcerea revărsată în prag
de moartea tatei
inima mamei învață
să măsoare așteptarea
în calendarul cu sfinți

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]