Amintirile toamnei nostre

Stelele cerului dispar, sunt toate stinse, 

în sufletul meu trăiesc, sunt iar aprinse,

Privesc cerul toamnei târziu în noapte,

un gând călătorește liniștit mai departe.

 

Altă toamnă cu frunze mă înconjoară, 

este mai frig, nu pot să mai stau afară,

Călătorim printre copacii triști, roșcați,

de culorile toamnei suntem îmbrăcați.

 

Frunzele zboară toate frumos surâzând, 

se ascunde iar altă toamnă într-un gând,

Călătoresc noaptea printre frunzele mele,

când cerul ascunde bine toate stelele.

 

Câteodată vreau ceva să - mi amintesc,

cu alte frunze ruginii vreau să vorbesc,

E aici trandafirul cu toate crengile lăsate,

pe lângă el vântul mai rece acum bate.

 

Pământul este spălat bine de multe ploi, 

călătorim în altă toamnă liniștiți amândoi,

Vântul printre ramurile mai  triste aleargă,

vrea toate frunzele din suflet să le șteargă. 

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Muntean Ioan și-a actualizat profilul
Acum 6 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
Acum 6 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean unde mistice (cybersonet CCCXXXVII)
Acum 6 ore
unde mistice (cybersonet CCCXXXVII) prin Cronopedia
Acum 6 ore
Mai Mult…
-->