Călătorii geodezice, Austria – toponimie, regionime (IV)
Regionime: nume de regiuni, districte
Moto: „Există un singur copil drăguţ în lume şi fiecare mamă îl are.” proverb austriac
Landurile Austriei (I)
Landurile Austriei (II)
Enumerăm landurile și sediile lor administrative, pe care convenim să le numim capitale, cu referiri la originea denumirilor. Germanii și austriecii denumesc regiunile administrative de ordinul întâi landuri, care ar însemna „state”.
1.Burgenland ( în maghiară Őrvidék, Felsőőrvidék, în croată Gradišće) are capitala Eisenstadt. Semnificația numelui este Țara castelelor (burg – „castel”). S-a numit în trecut Vierburgenland (Țara celor patru castele), deoarece a fost creat din patru regiuni, respectiv Pressburg Bratislava), Wieselburg (Orașul „nevăstuicii”), Ödenburg (Orașul mohorât) și Eisenburg (orașul Fierului). Analog cu „Siebenbürgen” (Transilvania, Țara celor șapte castele), în 1919, numele Burgenland a fost ales legat de eliminarea denumirilor germano-ungare pentru fostele comitate din Ungaria de Vest, Bratislava, Wieselburg, Ödenburg și Eisenburg (sugestii originale: Vierburgenland, apoi Dreiburgenland, când a devenit clar că Bratislava a fost revendicată ca parte a noului stat cehoslovac.
Landul Burgenland În Austria
Exonimele pentru Burgenland sunt بورغنلاند (Būrġnlānd) în arabă, Burgenland în engleză, franceză, italiană, olandeză, poloneză, portugheză, suedeză, slovacă, și spaniolă, Μπούργκενλαντ (Bourngenland) în neogreacă, Gradišće în croată, Burgenlandia în latină, Burgenlande în letonă, Burgenlandas în lituaniană, Бургенланд (Burgjenland) în rusă, Gradiščanska în slovenă, Burgenlandsko sau Hradsko în cehă și Felsőőrvidék, Őrvidék, Lajtabánság, Várvidék în ungară.
Landul este format din șapte districte (Eisenstadt-Umgebung, Güssing, Jennersdorf, Mattersburg, Neusiedl am See, Oberpullendorf și Oberwart) și din 167 localități. Nu vom arăta etimologia numelor districtelor.
2.Kärnten (în română Carinthia sau Carintia, în slovenă Koroška) are capitala Klagenfurt. Influența slavă din trecut este vizibilă încă din nomenclatura locurilor. În țările slave, Klagenfurt, este cunoscut uneori sub denumirea de Celovec. Etimologia pleacă de la stratul celtic până la indo-europeanul *(s)kar-o-nt, adică „rocă, zonă stâncoasă", derivat din cuvântul rădăcină indo-european *(car); cuvântul Carontani „Karantanen" este menționat de geograful din Ravenna în jurul anului 700 d.Hr.; despre Carantanum scrie în anul 800 d.Hr. istoricul lombard Paulus Diaconus ( călugăr benedictin și cronicar, cunoscut pentru istoria longobarzilor).
Landul Kärnten în Austria
Karantania (în slovenă Karantanija, de asemenea Korotan) a fost fondată în principatul slav din secolul al VII-lea, cu un posibil centru în zona Carintiei de astăzi. Despre Carintia se spune că a fost prima structură de stat independentă și stabilă, după ce migrația popoarelor a fost decisivă pentru istoria Carinthiei, Stiriei și Sloveniei. Landul este împărțit în 8 districte rurale și două districte urbane (Klagenfurt și Villach). Sunt 132 de municipalități, din care 17 orașe și 40 de târguri (Marktgemeinden).
Exonimele pentru Kärnten sunt Carintia în română și portugheză, Carinthia în engleză, Kärnten în finlandeză, Carinthie în franceză, Καρινθία (Karinthia) în neogreacă, קרינטיה în ebraică, Kärnten în islandeză, Carinzia în italiană, Carinthia în latină, Karintija în estonă, letonă și lituaniană, Karinthië în olandeză, کرنتن în persană, Karyntia în poloneză, Каринтия (Karintija) în rusă, Kärnten în suedeză, Корушка (Koruška) în sârbă, Korutánsko în slovacă, Koroška în slovenă, Carintia în sopaniolă, Korutany în cehă, Karintiya în turcă, Karintia în maghiară.
3.Niederösterreich (în română Austria Inferioară) are capitala St. Pölten. Aici nu e greu să ghicim etimologia denumirii, traducerea în limba română fiind semnificativă.
Niederösterreich în Austria
Exonimele pentru Niederösterreich sunt النمسا السفلى în arabă, Baixa Austria în aragoneză, Austria Beherea în bască, Donja Austrija în bosniacă, Niederösterreich în daneză, Lower Austria în engleză, Alam-Austria în estonă, Ala-Itävalta în finlandeză, Basse-Autriche în franceză, Baixa Austria în galiciană, Κάτω Αυστρία (Kato Afstria) în neogrecă, אוסטריה תחתית în ebraică, Neðra Austurríki în islandeză, Bassa Austria în italiană, ニーダーエスターライヒ州 în japoneză, Baixa Àustria în catalană, Donja Austrija în croată, Lejasaustrija în letonă, Žemutinė Austrija în lituaniană, Neder-Oostenrijk în olandeză, Bassa Àustria în occitană, Dolna Austria în poloneză, Austria Inferioară în română, Нижняя Австрия (Nishnjaja Awstrija) în rusă, Niederösterreich în suedeză, Доња Аустрија în sârbă, Dolné Rakúsko în slovacă, Dolnja Avstrija în slovenă, Dolna Awstriska în sorbă de sus, Baja Austria în spaniolă, Dolní Rakousy sau Dolní Rakousko în cehă, Aşağı Avusturya în turcă, Нижня Австрія în ucraineană, Alsó-Ausztria în ungară, Basa Austria în venețiană și Awstria Isaf în velșă.
4.Oberösterreich (în română Austria Superioară) are capitala Linz. Nici aici nu e necesar să explicăm etimologia denumirii, ea rezultând din simpla traducere. S-a mai numit și Austria ob der Enns „Austria deasupra râului Enns".
Oberösterreich în Austria
Exonimele pentru Oberösterreich sunt Upper Austria în engleză, Haute-Autriche în franceză, Alta Austria în italiană, spaniolă și catalană, オーバーエスターライヒ州 în japoneză, Gornja Austrija în croată, Augšaustrija în letonă, Opper-Oostenrijk în olandeză, Górna Austria în poloneză, Верхняя Австрия (Wjerhnjaja Awstrija) în rusă, Oberösterreich în suedeză, Gornja Avstrija în slovenă, Horní Rakousy în cehă și Felső-Ausztria în ungară. Landul este împărțit administrativ în 15 districte (Bezirke), trei municipii (Statutarstädte) și 442 de municipalități.
5.Landul Salzburg are capitala Salzburg. Etimologia este destul de clară. Denumirea landului este aceeași cu denumirea capitalei, numele compus formându-se din salz („sare”) și burg („oraș”), semnificând „orașul sării”. Provine din vechiul cuvânt german „zaltsbʊrk”. Orașul Salzburg a fost populat încă de timpuriu, din perioada neolitică, în mare parte datorită salinelor din zonă. La aproximativ 1000 î.Hr. se găsea aici o colonie destul de numeroasă de iliri, atrasă de exploatarea salinelor de pe Dürnberg (Muntele Dürn), lângă Hallein. După 400 de ani locul este ocupat de celți. Începând cu anul 15 î.Hr. micile comunități umane din zonă formează un oraș pe malurile râului Salzach (Râul Sării). Romanii îl denumesc în timpul împăratului Claudius (41-45 î.Hr.) Juvavum și îl recunosc ca municipiu, fiind unul din cele mai importante orașe ale provinciei Noricum.
Următorul moment semnificativ în istoria Salzburg-ului este venirea misionarului Rupert, în anul 700 d.Hr., întemeietorul orașului Salzburg (construiește o biserică închinată apostolului Petru, renovează Mănăstirea Sfântul Petru și pune temeliile unei mânăstiri de măicuțe pe muntele Nonnberg).
În secolul al VIII-lea, în timpul domniei lui Carol cel Mare, Salzburg devine capitala domnitorilor bavarezi. În 1816 Salzburg trece sub administrația Austriei. Doi ani mai târziu, în urma unui incendiu puternic, orașul nou este distrus în întregime.
Exonimele pentru Salzburg sunt Salzburg în olandeză, poloneză, română și engleză, Salzbourg în franceză, Σάλτσμπουργκ (Sáltsbourg) în neogreacă, Salisburgo în italiană, Salisburgum în latină, Зальцбург în rusă, Salzburška, Salzburg și Solnograd în slovenă și Salzburgo în spaniolă.
Salzburg în Austria
Landul Salzburg este împărțit în cinci districte (Gaue, cu centrul administrativ al districtului între paranteze): Pinzgau (Zell am See), Pongau (Sankt Johann im Pongau), Lungau (Tamsweg), Tennengau (Hallein) și Flachgau (orașul Salzburg, care este în același timp și capitala landului).
6.Al doilea land ca mărime din Austria, Steiermark, (în română Stiria) are capitala Graz. Steiermark este locul originar al dinastiei Otakar, Steyr în Austria de astăzi. Exonimele pentru Steiermark sunt Styria în engleză, poloneză și latină, Stiria în română, Štajerska în slovenă, Stájerország în ungară, Štýrsko în cehă, Штајерска în sârbă, Štajersko în slovacă, Штирия (Știrya) în rusă.
Steiermark în Austria
7.Tirol are capitala Innsbruck. Etimologia toponimului Tirol este destul de interesantă. Cuvântul își are originea în cuvântul celtic tir („teritoriu"), care se trage la rândul său din proto-celticul *tīros, din proto-indo-europeanul *ters- („uscat”), adică „teren uscat" (vezi și latinul teras).
Landul Tirol în Austria
„Exonimele pentru Tirol sunt Tirol sau Tyrol în majoritatea limbilor, chiar și în rusă Тироль (Tiroli) și în sârbă Tирол (Tirol).
8.Landul Vorarlberg are capitala Bregenz. Landul este împărțit în 96 de municipalități.
Landul Vorarlberg în Austria
Ca etimologie, Vorarlberg, se traduce ca „in fața (muntelui) Arlberg" (Arlberg, adică Arl+ berg, „muntele Arl”). Vorarlberg este cel mai vestic land federal al Austriei, fiind al doilea cel mai mic (Viena este cel mai mic). Exonimul este Vorarlberg, limbile cu alte alfabete denumindu-l Форарлберг în bulgară și sârbă, Форарльберг în rusă și ucraineană.
9.Cel mai mic land ca suprafață este Wien (în română Viena), care are capitala Wien (în română Viena). Viena este land și capitala Austriei. Despre etimologia cuvântului Wien am scris în primul articol.
Districtele landului Wien
Așadar, am scris despre toponime, despre numele țării și al capitalei, despre hidronime (nume de ape), despre oronime (nume ale formelor de relief) și mai sus despre regionime. Sunt lucruri interesante și studiul istoriei locurilor ne fac să înțelegem mai bine prezentul și să proiectăm viitorul. Să nu uităm că marele nostru Eminescu, negat de unii, dar care a fost și în Austria, scria:
“Viitorul si trecutul
Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe..”
Mihai Eminescu
Și dacă vom proiecta noi bine acest viitor, nu vom mai așeza casele în calea puhoaielor de ape pluviale scurse de pe văile dintre munții și dealurile golașe, despădurite, vom face șanțuri corespunzătoare pentru scurgerea apelor pluviale, vom planta puieții, chiar elevi fiind, vom face poduri așa cum făceam odată și cum cântau până și copiii când se jucau pe-afară, că ăștia de acum, cu tableta lor... - „Podul de piatră s-a dărâmat, a venit apa și l-a luat, vom face altul pe râu în jos......”, plus canale de scurgere. Că nu sunt străinii de vină, americanii, nemții, rușii și turcii, nici măcar șogorii unguri și legumicultorii bulgari, de ce nu prea mai facem noi pe aici, noi cei care ne dezobișnuim de munca pe care o făceam, că sunt mai bănoase afacerile... cu Tel Drum sau cu Belina! Ploile au ridicat apa în lacul Bicaz și au rămas deasupra apei tone de plastic aruncare de români! Că parcă îmi amintesc de tata, primar fiind el, în satul ăla, Livezeni, unde nu veneau soldații să ne deszăpezească, tată care trecând prin fața casei lui nea Ion îi zicea: „- Ioane, ce faci cu șanțul? E colmatat! desfundă-l!” „- Bine, Gheorghe, așa am să fac!” Vremuri trecute... Dar de, „Niște țărani!”, vorba lui Dinu Săraru... Țărani care nu studiau managementul pe la Academia Ștefan Gheorghiu, pe la ASE, nici măcar cu frecvență rarisimă pe la Universitatea Spiru Haret, dar făceau un management.... de se minunau trecătorii care admirau mușcatele din fereastră crescute cu dragoste de nevestele lor... Și acum parcă învățăm să conjugăm precum Vanghelie și să cântăm ca unii tineri: „Eu stau, tu stai, el stă.” (Imnul de stat, unii pe pensiile babacilor)!
Să fiți iubiți!
Constantin (ibn al) NIŢU
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
-->
Comentarii