Călătorii geodezice, noi oiconime transilvane? (VIII-13)
Legătura Transilvaniei cu tronul Marii Britanii - 2
Moto: „Nu numai Anglia, dar și fiecare englez e o insulă.” Novalis
Viscri, locul unde Charles are o proprietate
Președintele României, Klaus Johannis, îl primește pe prințul Charles
Prințul Charles de Wales (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor, n. 14 noiembrie 1948, Londra) este actualul Prinț de Wales și moștenitor al tronului Regatului Unit. Charles este fiul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit și al soțului ei, Prințul Philip, Duce de Edinburgh. Este și Duce de Cornwall și Duce de Rothesay, titluri purtate în mod tradițional de moștenitorul tronului Angliei, respectiv al Scoției. Licențiat universitar, a servit și 5 ani în marina regală britanică, iar fiii săi în aviație, nu precum Mihai (ajuns mareșal) sau Duda (colonel), fără studii militare sau stagii în armată!
Și prințul, cunoscând arborele genealogic al familiei și îndemnat de prietenul său, contele Tibor Kalnoky, descendentul unei vechi familii nobiliare maghiare din Ardeal şi rudă îndepărtată a Casei Regale britanice, a cumpărat proprietăți în Transilvania. În 2006, Charles a achiziționat în satul brașovean Viscri o fostă proprietate a unei familii de sași, o casă veche construită în 1758. În total prințul are mai multe proprietăți în România. Viscri, mai demult Giscriu (în dialectul săsesc Weiskirich, Veiskiriχ, Veeskirχ, în germană Weißkirch, Deutsch-Weißkirch, Deutschweißkirch, în maghiară Fehéregyháza, Szászfejéregyház, Szászfehéregyháza, în traducere „Biserica Albă Săsească") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov.
Viscri adăpostește una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate săsești, de altfel fiind una din cele 6 înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Particularitățile așezării au atras atenția și bunăvoința fundației Mihai Eminescu Trust, patronată de însuși prințul Charles, care a renovat biserica și câteva case din localitate, redându-le ceva din strălucirea inițială. Apariția sa este relativ târzie în documente. Abia pe la 1400, „Alba ecclesia" (alias Viscri) apare într-un registru al localităților pentru plata impozitului datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Viscri este enumerat printre satele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi „săraci” (fără proprietate). Aici, ca și în alte sate sau comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor germani a luat ființă la sfârșitul secolului al XII-lea când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei.
Viscri pe imaginea satelitară
Viscri cu Google Street View
Izolarea, dar și absența altor ocupații în afară de agricultură, au făcut ca pe la sfârșitul anilor ‘90 să apară proiectul „Șosete din lână naturala din Viscri”, inițiat de cei doi nemți stabiliți aici. Șosetele croșetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau la început date în schimbul alimentelor (zahăr, ulei sau pâine). Cum grămada de șosete a început să crească din ce în ce mai mare, cu timpul trocul s-a transformat într-un adevărat proiect la care participă 125 de femei din sat. Țărăncile tricotează aproximativ 10.000 de perechi de șosete, mănuși, căciuli, pulovere sau papuci de pâslă care ajung la depozitul central din Naumburg (Germania), de unde se vând în toată țara sau la cafeneaua internațională din Viscri.
Biserica fortificată din Viscri
Casa din Viscri, veche de peste 150 de ani, a fost cumpărată de prinţ în anul 2006, cu 15.000 de euro. Iar în casa restaurată te poți caza, ține-te bine, pentru 3 nopţi, cu 315 €. Cam scumpă treaba, chiar pentru un general român! Prinţul Charles a cumpărat, în ultimul deceniu, mai multe proprietăţi în Transilvania, toate în zone rustice, unde tradiţiile n-au fost năpădite de pulsul şi de obiceiurile vieţii moderne.
Breb, satul agreat de prinț
Patru dintre proprietăți se află în Maramureş, la Breb, două în Covasna, la Valea Zălanului, iar una la Viscri, în judeţul Braşov. Breb este un sat în comuna Ocna Șugatag din județul Maramureș. Etimologia numelui localității este din toponimul Valea Brebilor > Breb (< s. breb „castor " < sl. bebrŭ). La recensământul din 2011, populația era de 1.098 locuitori. De Breb s-a îndrăgostit, bunăoară, în urmă cu mulţi ani, până şi prinţul Charles, care şi-a cumpărat aici două case vechi, din lemn. Breb e un loc sacru, dar s-a modernizat. Se cunoaște povestea olandezilor, tineri, soţ şi soţie, care au venit în vacanţă la Breb şi au rămas aici. Şi-au făcut şi acte, şi o firmă. Lucrează ceva online, pentru Olanda. Până şi odrasla li s-a născut în Breb.
La fel a păţit şi un englez, Duncan Ridgley, fost paparazzo în Marea Britanie, care s-a mutat definitiv la Breb după ce a venit în Maramureş împreună cu prinţul Charles în urmă cu câţiva ani. A cumpărat două case vechi, din lemn, le-a recondiţionat şi a pus pe picioare ceea ce se cheamă The Village Hotel. Nu există gospodărie în sat fără animale. Brebenii te învaţă cu dragă inimă să mulgi vaca, dar eşti liber şi să faci ordine prin ogradă sau să strângi ouăle din cuibar, ca să ți se demonstreze că ouăle nu se fac la Cora sau la Kaufland!
Breb pe imaginea satelitară
Breb pe imaginea 2,5 D
Breb cu Google Earth Pro
Şi, cum Breb(-ul) este renumit şi pentru horinca de prune sau de mere, aproape fiecare gospodar îşi fierbe propria licoare sau merge la „palincărie” (povarnă pentru musceleni), cu care se va încălzi în lungile nopţi de iarnă la gura sobei. Satul se întinde, practic, la poalele Crestei Cocoşului. Poţi oricând să te plimbi în împrejurimi pe cărările de munte şi să te aventurezi prin Munţii Gutâi. Odată cu venirea iernii, femeile lasă la o parte muncile câmpului şi se apucă de ţesut. De la covoare şi până la şube, de la ii până la zadii, femeile din Breb se pricep la toate. Poţi cumpăra de la fiecare casă câte un covor sau câte-o şubă. Dacă te-ai săturat de mâncărurile tradiţionale de prin părţile locului, poţi oricând să-şi îndulceşti sufletul cu miere „curată ca lacrima“. Sunt suficienţi gospodari care se îndeletnicesc cu stupăritul. Oare în Teleorman ce-o fi?
Mâlâncrav cu Google Street View
Mălâncrav pe imaginea satelitară
Conacul Apafi din Mălâncrav
Mălâncrav, cu Google Earth Pro
Fundaţia „Mihai Eminescu”, pe care prinţul de Wales o patronează, deţine și fostul conac Apafy din Mălâncrav (mai demult Mălăncrav, Mălămcrav, Malencrog (în dialectul săsesc Malemkref, Malemkrox, în germană Malmkrog, Mallenkrag, Halbenkragen, în maghiară Almakerék – Roata Merilor, sat în comuna Laslea), judeţul Sibiu, unde se produce suc de mere natural, rezultat din livada de meri întinsă pe 108 hectare şi aflată în proprietatea fundaţiei. Actuala biserică evanghelică este pomenită pentru prima dată în testamentul lui Nikolaus Apafi. Un alt act important pentru istoria bisericii de aici este cel emis în anul 1424 de către Papa Martin al V-lea cu privire la dreptul lui Nikolaus Apafi de a acorda indulgențe în capela Sfântului Sânge. A fost menționat pentru prima dată în Malenkref în 1305 și mai târziu în 1309 ca Almakerek. Numele românesc este inspirat din cel german.
În plus, în Saschiz, judeţul Mureş, prinţul a investit într-un centru de procesare a produselor ecologice. Saschiz, mai demult Saschizd, Chizd (în dialectul săsesc Keist, Kaest, în germană Keisd, Kaisd, Keißd, Kaißd, Hünenburg, Hujnerschburg; în maghiară Szászkézd) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș.
Satul Saschiz este atestat documentar din anii 1308-1310. Satul Saschiz a fost populat preponderent de sași în secolul al XIII-lea, sub denumirea Kaissdit (în dialectul săsesc Keist, Kaest). A rivalizat chiar cu Sighișoara care, în acea vreme, era „capitala" sașilor din Transilvania. Acest sat era centrul pentru capitulum-ul din Szászkézd (casa pentru adunarea canonicilor), motiv pentru care, în 1663, Mihai Apafi I, princepele maghiar al Transilvaniei (1661-1690), a ținul o dietă (sesiune a Parlamentului) în biserica din localitate. Lucrările de construcție a acestei biserici au început în 1493 și au fost terminate, ca biserică fortificată, în prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Biserica fortificată din Saschiz
Saschiz pe imaginea satelitară
Și cum maghiarii trag spuza pe turta lor (Istvan), zic „forțat”, că numele ar deriva de la numele maghiar Keszi, adică mână. Dar numele se referă la sașii stabiliți aici, satul apărând pentru prima oară sub numele de Kizd în 1308 - 1310, denumit mai târziu Kezd și Kyzdy (1345), Zaazkezd (1459). Numele românesc provine din cel în limba germană. Între cele două războaie mondiale, numele a fost Brâncoveni. Numele de Kizd ar fi mai apropiat probabil de proto-indo-europeanul kiz – fată, legat de cuvântul proto-turc *kɨ̄ŕ, apropiat de cuvântul turcmen gyz, de cuvântul tătar din Crimeea qız, de vechiul cuvânt turc xız, care înseamnă tot fată. Mai săpăm... cât avem timp... Și eu și colegul Istvan Kremhagy din Budapesta, pe care îl mai tachinez câteodată. Dar nici el nu se lasă! Când ne întâlneam, cel puțin o dată pe an pe undeva prin lume, ne împăcam la o pălincă...
Saschiz cu Google Earth Pro
Biserica sa Evanghelică inventaria 482 de bărbați și 526 de femei în 1766. În 1786 erau 41 de „înstăriți”, 180 de țărani liberi și alte 37 de familii. Românii de aici aveau parohia ortodoxă, devenită independentă din 1820 și parohia greco-catolică, înființată în 1827. Cele două religii au folosit aceeași construcție până în 1846. Între anii 1899 și 1913 , a fost unul din satele transilvănene din care migrează în SUA cei mai mulți locuitori, atât sași, cât și români. În 1850, din 1918 locuitori, 1.328 erau germani, 427 români și 294 țigani (niciun ungur, de notat!); din aceștia, 1.204 erau evanghelici, 546 ortodocși, 176 greco-catolici și 15 romano-catolici. În 1900, din 2.163 locuitori, 1.271 erau germani, 838 români și 54 maghiari (în 50 de ani apărură și șogorii maghiari!); 1.266 erau evanghelici, 843 ortodocși, 36 reformați și 17 romano-catolici. În 2002, din cei 1.532 locuitori, 1.358 s-au declarat români, 80 germani, 45 maghiari și 45 țigani; 1.404 erau ortodocși, 78 evanghelici, 20 reformați și 14 romano-catolici.
Valea Zălanului
Valea Zălanului (în maghiară Zalánpatak – Pârâul Zălan, în germană Zalanyer Glashütte - „Coliba de sticlă Zalaniană”, Málnáscher Glashütte) este un sat în comuna Malnaș din județul Covasna, în partea de nord a județului, în Munții Baraolt. Este un sat izolat, cu doar 150 de locuitori, care are o puternică amprentă medievală. Denumirea este luată de la numele pârâului Zălan (Zalan). Prințul Charles a cumpărat și aici în 2010 trei clădiri vechi de peste o sută de ani, pe care le-a renovat și le-a transformat în reședință temporară, „proprietatea Zalánpatakon”. În mai 2011 și în mai 2014 localitatea a fost din nou vizitată de prințul Charles. În aprilie 2012, la prima sa vizită în România, prințul Harry s-a aflat în Valea Zălanului. Cuvântul Zălan pare de origine slavă! Pentru specialiști, referitor la Zălan (Zalan), numele pârâului, să ne amintim de cuvântul sârbo-croat žlanlan (în ćirilica žãlan, scris uneori žölnī), cu numeroase semnificații și alte cuvinte „legate”. În cirilica veche există „žãlan”. Puteți alege: (adică derivat din sinonime) nul , inutil , nici unul, trist, prost, nesemnificativ, mizerabil, laș, feroce , devastat, timid, ruinat etc. (https://sh.wiktionary.org/wiki/%C5%BEalan). Dar noi ne oprim aici... Dar de ce să ne oprim?
Și umblând noi prin biblioteci, mai aflăm că vechiul cuvânt cirilic „žãlan” (existent și acum în sârbă, sârbo-croată, slovenă) înseamnă „alan”. Iar din DEX online aflăm: „ALÁN, -Ă, alani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Triburi de origine sarmată, care locuiau în sec. II și I î. Hr. în regiunea Mării Negre și în nordul Caucazului și care, împinși de huni, au ajuns în sec. V, împreună cu vandalii, până în Spania și Africa; (și la sg.) persoană care făcea parte din aceste triburi. 2. Adj. Care aparține alanilor (1), referitor la alani. – Din lat. alani... sursa: DEX '09 (2009). No, mai învățai oarece! Păi dacă ajunseră alanii ăștia în Spania și Africa, să nu fi trecut și prin Transilvania? Așa că, prietene Istvan, răspunsul la întrebare „care fuseră primii pe aici?” e cam greu de dat! O să dai tu palinca următoare, când se va bucura prietenul Alexandrov din Irkutsk, că încă un cuvânt la care ne-am contrazis, nu e nici românesc, nici maghiar, ci e de origine slavă! Dar noi o să-i spunem lui Ivan Alexandrov că rușii pe atunci nici nu existau.... și vodca o va da el!
Valea Zălanului pe imaginea satelitară
Valea Zălanului cu Google Earth Pro
În 1680, în locul numit până atunci Egyedmeze, contele căpitan Sámuel Kálnoky (viitor trezorier și chiar principe al Transilvaniei) a construit o „casă de sticlă” în pădurea din satul Zalán, numită și Zaláer Glashütte in Zalakaros. Biserica romano-catolică a fost construită în 1863 în cinstea Fecioarei Maria. Există numeroase izvoare de ape minerale la marginea satului. În 1910 erau 344 locuitori, iar în 1992 erau 189, predominant maghiari. Din cei 149 de locuitori recenzați în 2002 , 146 (98%) erau maghiari.
Pensiune rustică a prințului Charles la Valea Zălanului
Toate proprietăţile din România ale prinţului sunt administrate de prietenul să, contele Tibor Kalnoky, și el reîmproprietărit pe la Micloşoara, în judeţul Covasna, cu un castel vechi de aproape patru secole care a prins viaţă, dar și la Valea Crişului. La Micloșoara este vechiul conac de vânătoare al familiei Kalnoky, o famile cu o lungă istorie în zonă. Descendentul ei, contele Tibor, a revenit în România în anii 90, hotărât să moștenească și să salveze ceea ce au construit înaintaşii săi, după ce făcuse o vizită și înainte de 1989. Oare știa el oarece despre „îngrămădeala din decembrie” 1989? Precis știa!
Tibor Kalnaki, cu soția Ann și cu copiii
Casa din Viscri a prinţului Charles se află şi în circuitul de turism rural şi cultural care se adresează în special turiştilor britanici. Conform site-ului www.beyondtheforest.com, preţurile variază de la 279 de lire sterline (adică aproximativ 315 euro) pentru o scurtă vacanță de 3 nopţi, până la 1.199 de lire sterline (adică 1.355 de euro) pentru o vacanţă de 14 nopţi. Fie la ei (...reminder of a past age; historic, mediaeval towns blend the art and culture of three civilizations - Romanian, Hungarian and Saxon)! Că noi mergem la pensiuni mai ieftine...
Să fiți (prea)iubiți!
(continuare)
Constantin NIŢU
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
-->
Comentarii
Milțumesc!
Felicitări!