Când am să-învăţ să scriu…

Simt cum te doare timpul peste tăcute gânduri, 

 Cum cauţi regăsirea, prin vechile-amintiri. 

 Singurătatea nopţii, din nelipsite rânduri, 

 Te strânge precum zidul pe Ana-n mânăstiri. 

 

 Nici ochii nu mai au din lacrima-ţi tăcută. 

 A liniştii tăcere mai rău ca timpul doare. 

 Pierdută-n voia sorţii pe-o cale neştiută, 

 Cu gândul la o vorbă, un rând, o dezmierdare. 

 

 Când am să-învăţ să scriu, am să-ţi întind cărare, 

 S-aştern pe ea petale… poemele iubirii.

 Nici eu n-am să mai simt cum neiubirea doare, 

 Nici tu, în nopţi tăcute, durerea despărţirii.  

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Nici ochii nu mai au din lacrima-ti tacuta .
    A liniste tacere mai rau ca timpul doare .
    Pierduta-n in voia sortii pe-o cale nestiuta , 
    Cu gandul la o vorba , un rand , o dezmierdare .

     

    1939371692?profile=RESIZE_1024x1024 

     

     

  • Frumoase versuri

Acest răspuns a fost șters.
Mai Mult…
-->