CA UN TESTAMENT
Anii au zburat ca păsările migratoare,
primăvara şi toamna mereu călătoare
iar cu fiecare anotimp, caut să-nţeleg
dacă şi-n toamna vieţii, iubiri se culeg.
Cu şnur de speranţă mă leg de viitor
chiar dacă prezentul nu-i convingător,
dar aştept cuminte, sunt încrezătoare,
nu vreau să fiu doar, simplă muritoare.
Dar, sunt cu viaţa ancorată în prezent
şi fără să fac caz de ce-a fost absent,
ca o rugăciune închin, aştern cuvântul,
să-mi fie parapet, dacă va bate vântul.
În viaţă doresc împlinire să-mi găsesc,
nu vreau ca timpu' în iluzii să-l irosesc
şi chiar dacă anii se scad permanent,
îi scriu cuvânt-lumină, ca un testament.
3 Martie 2016 - MIT
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii