Ce fel de ochi privește să cuprindă
o sfâșiere calmă, acceptată,
a-ntregii bucurii care e vie
acolo în Adâncul care știe
ce nu se poate spune niciodată?
De-nseninări privirea ți-e avidă?
De triste-nseninări fără tăgadă?
...................................................
Din ochii goi privirea iese vidă!
2 martie, 2017
Comentarii