A fost odată un rege care avea 4 neveste. Cel mai mult o iubea pe a 4 a soţie , pe care o îmbrăca cu straie din cele mai scumpe şi o trata cu cele mai fine delicatese. Îi dădea tot ce era mai bun. De asemenea , o iubea şi pe a 3 a soţie , şi cu ea se mândrea cel mai mult în faţa regatelor vecine. Totuşi , regele trăia cu teama că această soţie îl va părăsi într-o zi pentru un altul. Regele o iubea şi pe a 2 a soţie.Ea era confidenta lui şi era întotdeauna drăguţă şi înţelegătoare şi răbdătoare cu el. De câte ori regele avea o problemă , putea avea încredere în ea că îl va ajuta să treacă peste momentele grele. Prima soţie era foarte loială şi îşi adusese o mare contribuţie în menţinerea regatului unit.Totuşi , ea era singura pe care regele nu o iubea cu adevărat.Deşi ea îl iubea sincer şi cu dăruire , el de-abia o observa!
Într-o zi , regele simţi că sfârşitul îi este aproape.Se gândi la toată viaţa sa şi îşi spuse :
,, Acum am 4 soţii cu mine , dar când voi muri , voi fi singur".
O întrebă pe cea de a 4 a consoartă : ,, Te-am iubit cel mai mult , ţi-am dăruit cele mai frumoase haine şi ţi-am arătat cea mai mare grijă. Acum eu am să mor , ai vrea să mă însoţeşti ?"
,, Nici vorbă ! " , replică cea de a 4 a soţie , şi plecă fără un alt cuvânt. Răspunsul ei străpunse inima regelui ca un cuţit.
Regele o întrebă apoi şi pe cea de a 3 a soţie : ,, Te-am iubit toată viaţa mea. Acum când mor , vrei să vii cu mine şi să-mi fii alături?"
,,Nu!" , veni răspunsul prompt al celei de a 3 a soţii. ,, Viaţa e prea frumoasă! Când vei muri , mă voi recăsători!" Inima regelui se strânse de durere.
Apoi o întrebă şi pe cea de a 2 a : ,, Întotdeauna am găsit la tine înţelegere şi ajutor şi mi-ai fost mereu alături.Când voi muri , ai vrea să vii cu mine şi să-mi ţii companie?".
,, Îmi pare rău , nu te pot ajuta de data aceasta!" , îi răspunse cea de a 2 a soţie.
,, Te pot doar înmormânta şi pot veni la mormântul tău".Regele fu decepţionat şi de acest răspuns.
Apoi se auzi o voce : ,, Eu te voi urma oriunde vei merge! ". Regele se uită împrejur şi văzu că cea care rostise aceste cuvinte era prima lui soţie.Era atât de slabă , pentru că suferise mult din cauza foamei şi a neglijenţei regelui. Adânc îndurerat , regele spuse :
,, Trebuia să fi avut grijă de tine când am avut ocazia!"
În realitate , noi toţi avem 4 soţii în viaţa noastră:
A 4 a soţie este TRUPUL nostru. Indiferent cât timp şi efort investim pentru a-l face să arate bine , el ne va părăsi când murim.
A 3 a soţie este AVEREA noastră. Când murim , ea va merge la alţii.
A 2 a soţie este reprezentată de FAMILIE şi de PRIETENI. Indiferent cât de apropiaţi ne-au fost în timpul vieţii , ei nu pot decât să vină la mormântul nostru după ce nu mai suntem.
Prima soţie este SUFLETUL nostru. Adesea îl neglijăm în goana după averi , bunăstare şi putere.Totuşi , SUFLETUL este singurul care ne va urma întotdeauna , oriunde vom merge.De aceea este bine să ne îngrijim mai mult de el , să-l facem mai puternic şi să-l bucurăm acum.
Comentarii
POVESTE_-_Soaptele_sufletului