Trăiește fiecare secundă, cu iubire!
Și fiecare clipă, ca ultimă suflare!
Că-n viață suntem numai sclipiri de fericire,
Amăgitoare clipe și umbre trecătoare!
Învață din greșeli și nu-ți călca-n picioare
Nici visul, nici onoarea, nici sensul, dacă poți,
Nu-ți construi castele, iluzii-amăgitoare!
Ce poate câte unul, nu-nseamnă că pot toți!
Și nu-ți trăda iubirea, lăsând-o să pălească
Pentru plăceri sordide, iluzii de carton!
De ai aflat în lume un om să te iubească
adevărat și simplu, la rându-ți să fii om!
Nu te pleca la zvonuri, păstrează-ți drumul drept,
Și nu te irosi în vorbe și minciuni,
Că adevăr nu afli decât la tine-n piept,
Și nu întotdeauna te-ncrezi în oameni buni!
Dacă-ți dorești în viață a crede în ceva,
Te-ncrede în ce simți iubind cu-adevărat!
E în puterea noastră a crede și-a ierta,
Dar când iubești, acela… să te fi meritat!
Și poate a greși e-atâta de firesc,
Ca oameni suntem doar, cu vise și destine,
De n-ar mai fi posibil să cred și să iubesc,
Aș cere doar clemența… de-a te iubi pe tine!
(CAMELIA STAN – Clemența de-a iubi)
-->
Comentarii
Mulțumirile mele!
Frumoase versuri!