Tragedia intrată în conştiinţa publică sub denumirea de „Club Colectiv” mi-a oferit prilejul ca, meditând, să trag anumite învăţăminte şi totodată să recapitulez câteva lecţii de viaţă. Le expun în cele ce urmează astăzi, 11 decembrie 2015, când încep parastasele de şase săptămâni:
A iubi înseamnă a suferi.
Când dai vina pe altcineva pentru necazurile tale, îţi provoci o falsă uşurare a mustrării conştiinţei. Uşurarea e falsă pentru că nu îţi rezolvă problema ci, dimpotrivă, o agravează. De altfel, pasarea răspunderii a provocat căderea primilor oameni din Rai (Adam: Eva e de vină! Eva: Şarpele e de vină!).
Cu cât priveşti mai mult la televizor, cu atât vezi mai puţin.
Pentru necazurile mele nu e vinovat nimeni în afară de mine. Aşadar, nu trebuie să caut vinovaţi sau vinovăţii, ci să identific unde am greşit eu şi să am grijă să nu mai repet greşeala/greşelile.
Poporul român nu este mai bun, dar nici mai rău decât alte popoare.
Fiecare zi de vineri din calendar e o zi de doliu pentru întreaga creştinătate, deoarece într-o astfel de zi a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Toţi creştinii ar trebui să o respecte prin rugăciune, post şi fapte bune. Noi, ca români, începând din 30 octombrie 2015 avem un motiv în plus.
Dragostea învinge totul!
Dumnezeu îi iubeşte în egală măsură pe sfinţi, pe atei şi pe satanişti. Diferenţele apar în răspunsurile acestora la dragostea Lui.
Pentru faptul că tinerii români sunt astăzi atât de dezorientaţi, suntem de vină mai ales noi, părinţii şi bunicii lor.
Pe un om înţelept suferinţa îl învaţă mai mult decât o mie de cuvinte; pe un om prost suferinţa îl înrăieşte.
E absolut necesar ca Religia (mai exact Învăţătura Ortodoxă) să devină din nou obligatorie în şcolile româneşti.
Rockul e benefic numai atunci când promovează pacea, ordinea, bunătatea, credinţa, nădejdea, dragostea, adevărul, dreptatea, bucuria.
Uneori e bine să îţi ceri iertare chiar şi atunci când nu ai greşit (pentru a aplana o situaţie conflictuală, de pildă).
Uităm prea repede lecţiile pe care ni le oferă viaţa.
Diavolul există şi e aproape de noi.
Rockul e nociv atunci când promovează războiul, anarhia, răutatea, necredinţa, deznădejdea, ura, minciuna, nedreptatea, depresia.
Duşmanii au mai mare nevoie de iubirea noastră decât prietenii noştri.
Dacă n-ai televizor eşti neinformat, dacă ai televizor eşti dezinformat.
Dumnezeu se retrage discret din locurile în care nu e dorit, dar revine cu bucurie când e chemat înapoi.
Nu judecaţi preoţii. Ei sunt luptători în linia întâi a frontului. Aşa că nu e de mirare că unii sunt răniţi iar alţii cad în luptă.
Halloween-ul este crăciunul demonilor. Cei ce îl sărbătoresc, fie şi numai formal, nu mai pot fi numiţi creştini, nici măcar formal.
Dragostea învinge totul!
Neamul ăsta românesc are o putere de regenerare uimitoare. Când îţi spui că totul e pierdut, energia lui spirituală iese din starea latentă şi se transformă într-o tornadă uriaşă, care nimiceşte toate elementele duşmănoase întâlnite în cale. Păi pe lângă poporul român pasărea Phoenix nu e decât o biată curcă plouată.
Focul rugăciunii şi flăcările lumânărilor de Paşti nu ard oameni, ci doar păcate.
Toate posturile de televiziune, toate ziarele, toţi oamenii de pe mapamond au vorbit, săptămâni în şir, despre moartea lui Ceauşescu, despre moartea tinerilor de la Clubul Colectiv, despre moartea oamenilor ucişi în atentate teroriste. Dar n-am auzit pe nimeni vorbind despre Moarte.
Înţelepţii învaţă din greşelile altora, proştii nici din ale lor.
Lumânare cu lumânare şi rugăciune cu rugăciune ne putem apropia de Dumnezeu, de semenii noştri (vii sau adormiţi) şi de noi înşine.
Uneori mass-media poate face şi lucruri bune.
Muzica rock este în mare măsură nesănătoasă, deoarece are sonoritate antifonică, alternativă, ceea ce înseamnă că sunetele foarte înalte alternează cu sunetele foarte joase şi cu cele normale. Primele două categorii de sunete sunt nocive aparatului auditiv al omului şi în general întregului corp uman, din cauza vibraţiilor specifice şi pentru că depăşesc limita spectrului uman de toleranţă auditivă. Iar alternarea celor trei categorii de sunete într-un ritm rapid, intens şi la un volum fonic ridicat multiplică efectele negative în progresie geometrică.
Orice necaz răbdat fără să cârteşti îţi dă mai multă putere pe pământ şi îţi adună mai bogată plată în Cer.
Unii oameni devin liberi abia când intră la închisoare, alţii devin sănătoşi abia când se îmbolnăvesc, iar alţii se nasc abia când mor.
Preoţia ortodoxă nu e nici meserie, nici funcţie. Preoţia ortodoxă e misiune divină. Deci, preoţii ortodocşi nu şi-au ales ei singuri misiunea, ci Hristos le-a încredinţat-o. Aşa că cei care îi urăsc şi îi batjocoresc, pe Hristos îl urăsc şi îl batjocoresc. Dar şi preotul care nu îşi îndeplineşte misiunea cu vrednicie îl urmează pe Iuda, spre spânzurătoare.
Ar fi cazul să redescoperim sărbătorile, datinile, obiceiurile şi tradiţiile moşilor şi strămoşilor noştri.
Uităm prea repede lecţiile pe care ni le oferă moartea.
Lacrimile dragostei (de durere, de căinţă, de milă, de compasiune, de bucurie) sunt în stare să stingă până şi flăcările iadului!
Dacă nu poţi să spui nimic bun despre un anumit om, scoate bârna din propriul tău ochi şi taci !
Bisericile creştinilor de azi sunt supermarketul, stadionul, discoteca, ştrandul şi pârtia. Sărbătorile lor sunt concertele şi festivalurile de toate soiurile. Icoanele lor sunt posterele cu femei goale, fotbalişti şi vedete TV. Aghiasma lor e alcoolul. Tămâia lor e fumul de ţigară. Raiul lor e iadul.
Suferinţa colectivă comprimă distanţele dintre oameni, însă doar pe termen scurt.
O rană produsă de adevăr este mai bună decât o mângâiere adusă de minciună. Dar numai atunci când adevărul loveşte împreună cu dragostea.
E bine ca biserica să iasă în stradă, dar e mai bine ca strada să intre în biserică.
Unii dintre prietenii mei se cred atei. Alţii se cred catolici, protestanţi, neoprotestanţi sau mahomedani. Ei nu ştiu că sunt ortodocşi. (Nu contează ce etichetă îţi pui pe borcan, contează ce ai în interiorul borcanului).
Îi putem schimba în fiecare lună pe guvernanţi, dacă nu ne schimbăm noi, guvernaţii, n-am făcut nimic.
Dacă ar exista premiul Nobel pentru suferinţă, România ar avea abonament.
Dragostea învinge totul!
-->
Comentarii
Lacrimile dragostei (de durere, de căinţă, de milă, de compasiune, de bucurie) sunt în stare să stingă până şi flăcările iadului!
Un material exceptional cu concluzii de mare trebuinta pentru cine are ochi sa citeasca
Recitit cu multa placere! Felicitari!
Dragi prieteni, vă mulţumesc şi vă iubesc!
ADEVĂRAT ! Doamna Lenuș Lungu, după sărbători, vă invit la Vâlcea la lansarea noului volum „UN ALBUM DE SUFLET„ , unde puteți întâlni mulți prieteni, printre care și pe D-l procurorul Florin T. Roman din Arad.
O seară minunată ! Nelu Părăianu
Stimate domnule Florin T. Roman, nu știu dacă vă aduceți aminte, că de Ziua Limbii Române, 31 august a.c.
ne-am cunoscut la Vâlcea, și printre altele, am vorbit și despre regretatul meu consătean - Romică Roșianu.
Îmi place cum scrii, și... dacă ai văzut postarea D-lui Doru Dăncuș, te invit la Vâlcea, la lansarea noului meu volum „ UN NOU ALBUM DE SUFLET„
-
1
-
2
de 2 Următor →