Cu aripi la glezne

Deosebit ar fi un răspuns
şoptit pe clape la pian
şi-n care cer aş fi
dacă totul s-ar întâmpla?

 

Câtă bucurie s-ar strânge-n frunzele
din care absorbi clorofila
în genunchi pe ramurile gândurilor
cu aripi la glezne?

 

Nicio piedică nu m-ar îndepărta
de dulcea boala care intră
în celule şi se înmulţeşte.

 

Abia mi-aş mai intra în piele
ca un râu în albie
după ploile de primăvară,
ca apoi
totul să curgă normal.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->