De-ai fi înţeles în prag de seară
că dragostea domol coboară
pe strună lină de vioară
din spaţiul infinit
ca un cadou adus de zei
sufletelor pure şi curate
libere sub albastru cer
pe veci eram un cuplu realizat
De-ai fi înţeles iubirea mea
acum erai o mândră stea
pe bolta celestă din inima
care ca o clepsidră insensibilă
măsoară timpul amorului
din templul focului sacru.
Rămâi rece în lumea ta
neprimitoare, foarte rea
germenul pasiunii te va măcina
vei regreta , nu vei uita
tandreţea şi siceritatea mea.
Comentarii
Mulţumesc Elena !
Cat de minunate sunt aceste versuri !
Mulţumesc Mircea pentru comentariu !
Cu deosebită stimă, Dan
Asta-i, Dane: Eu sunt un geniu, tu ești o problemă, cum a spus Eminescu.
Trece-un tren, vine altul.Nu trebuie să alergi, să-l prinzi!
Să fii iubit!
Mulțumesc Lenuș !
Frumos..Felicitări!