Zămislite-n mine prin iarnă şi demult
Aşteaptă, încordate, doar un singur gând
Ca un grăunte, mic şi din el renască,
Zâmbete frumoase, prin verde să privească,
Irişi-mi distingă bobocii cum visează
La devenirea lor când farmecul pictează
Mirarea din nuanţe, lăsată atât de crud,
Aştepte să-mplinească din ele, ce ascund.
Simtă despărţirea de frigul înflorit
Din albul ce răsare prin ghiocel, zărit
Sub falduri, ce dispar, fiind frumos croită
Zăpada, numai franjuri, lăsându-se topită.
Susur de prin ape, vină iar pe val
Lipindu-se de ie, scăldându-mă la mal,
Să prind apoi de mine, adâncul de pădure
Şi tainele din el, dezleagă-se-n minune!
Gândul să viseze, parfum din flori de mai,
Prin zumzetul ce-alergă şi el cu mare-alai,
Culeagă iară macii, în roşu mă-nvelească
Rămasă printre ei, cu mine să vorbească.
Descopere amintirea, să văd cum alergau
Şi cai , şi doar liberi, tot prin acelaşi lan,
Unde, mai mereu, ascunşi prin multe flori,
Sălbatic ne iubeam, priviţi ades spre zori
De-un răsărit mirat, de pasările-n zbor,
De Luna, stând ascunsă, de vorbă cu un nor,
De cerul strălucind, senin şi plin de stele,
De dimineţi cu rouă, gătindu-ne cu perle .
Renască toate acestea si eu cu ele odat'
Doar albul de prin nea, de mine stea legat,
Să-l găsesc prin suflet iz de primăvară,
Să-mi prindă flori în păr, ca odionioară.
maria
24.02.2012
-->
Comentarii
un pupic, ca de la o zana
tie, cu o inima mai buna...
iar eu, multam de grija ta
coronita, ea o va purta!
O coroniță pe cap, pentru o zînă....
te pup ,Mihaela!
Felicitări!, Maria, ptr aceste frumose versuri.