DEALUL ÎN VALURI SE-APRINDE
Dealul în valuri se-aprinde,
Când soarele-i dus la culcare,
Amurgul pe sat se întinde,
Dogoarea se stinge-n răcoare.
Când soarele-i dus la culcare,
Ziua se frânge în noapte,
Dogoarea se stinge-n răcoare,
Se lasă cuvintele-n şoapte.
Ziua se frânge în noapte,
Candele mii pe boltă se-aprind,
Se lasă cuvintele-n şoapte,
Cu-a dorului foc iubita-mi cuprind.
Candele mii pe boltă se-aprind,
Tresăriri prin iarba ce cântă,
Cu-a dorului foc iubita-mi cuprind,
Luna poleind ne-nveşmântă.
Tresăriri prin iarba ce cântă,
Lin vântul în plete-i adie,
Luna poleind ne-nveşmântă,
Splendoarea naturii ne-mbie.
Lin vântul în plete-i adie,
Iubita-mi iubită-mi se lasă,
Splendoarea naturii ne-mbie,
În noaptea-nvelită-n mătasă.
Iubita-mi iubită-mi se lasă,
Privind cu scântei licărinde,
În noaptea-nvelită-n mătasă,
Dealul în valuri se stinge!
Comentarii
Cu drag!
Mariana, mulţumesc pentru apreciere!
Camelia, mulţumesc pentru "Dealul cu dor" şi Pasărea Colibri!
Doamnă Drăgan Elena, vă mulţumesc pentru trecere şi semnul de lectură - imaginea postată - ce ilustrează strofa pe care aţi selectat-o.
Cu prietenie,
Elena
Lenuş, îţi mulţumesc pentru vizită, selecţie, apreciere şi imaginea adăugată.
Cu mult drag,
Elena
Tresăriri prin iarba ce cântă,
Cu-a dorului foc iubita-mi cuprind,
Luna poleind ne-nveşmântă.
Minunat poem...Felicitări!