Blog

Peste satul adormit,
Sus, pe deal luna se-aprinde,
Blândă, caldă ca un mit,
Strălucirea-i se întinde…

Ca în vis, aşa subit,
Feerie-i cât cuprinde…
Peste satul adormit,
Sus, pe deal, luna se-aprinde.

Tinerii îşi spun şoptit,
Vorbe tandre, tresărind

Au înflorit ca-n rai copacii iară

Şi mândru-nveşmântaţi zâmbesc în soare,

Petalele aprinse de dogoare,

Din verde-crud se-acoperă cu seară.

Printre cocardele arcuitoare,

Se joacă pe furiş luna sprinţară,

Cu ochii umezi, ah, a câta oară,

Te-aştept, iubito,

Zăpada plânge, spumegând şiroaie
                         

Zăpada plânge, spumegând şiroaie.

Privind la apa ce-n pâraie creşte,

Şăgalnic soarele rotind priveşte,

Prin norii groşi cu rădăcini de ploaie.

Cu dulce rod sămânţa încolţeşte,

Arcada frunzei de lu

Zăpada plânge, spumegând şiroaie
                         

Zăpada plânge, spumegând şiroaie.

Privind la apa ce-n pâraie creşte,

Şăgalnic soarele rotind priveşte,

Prin norii groşi cu rădăcini de ploaie.

Cu dulce rod sămânţa încolţeşte,

Arcada frunzei de lu

Iubito, vai, se lasă înserarea!

Te rog răspunde, dacă-mi simţi chemarea

Şi lasă-mi dorul să te-nvelească-n dor,

Mă iartă şi-alungă urmele de nor,

Primeşte-mă şi luminează-mi zarea.

Străbat pe aripi prin taina-ţi ochilor,

Te-aştept să vii ca să-mi hrăneşt

Dor de Eminescu

Luceafăr sfânt, de dorul tău,

Natura-ntreagă s-a schimbat;

Alunecând totul în hău,

De când spre astre ai plecat…

Eu simt că ne priveşti mereu,

Te simt că eşti chiar supărat,

Luceafăr sfânt, de dorul tău,

Natura-

Drăguţă Iarnă, bine ai venit!

Natura-n straie noi azi s-a îmbrăcat,

Pe jos şi-a prins oglinzi strălucitoare,

Fulgi tandri zboară-n taine-ameţitoare,

Chiciura ghirlande-n pomi a agăţat.

Văl alb, pictat cu stele plutitoare,

Puse peste satu-n vise cufundat,

Stăpân de patalama

Un căţelandru slab... ca o paiaţă,

Având urechi lăsate, bot de pluş,

S-a strecurat, făr’ a munci prin viaţă,

Cum aţa a trecut prin ac – pâş, pâş!

Şi uite-aşa ţinându-şi strâns caninii,

Lingând din când în când, câte o mână,

Când s-a ajun

Rotiri de aripi pe-albastru zenit

Rotiri de aripi pe-albastru zenit,

În unduiri rătăcind fac paradă,

Ploaia de frunze ce cade-n şaradă,

Urzeşte covor cu fir aurit.

Scârţâie carele pline de roadă,

Sub candela lunii cu vânt liniştit,

Gratarul ne-mbie la pui

AVE, FECIOARĂ MARIE!

Ave, Fecioară Marie,

Venim în genunchi să-Ţi cântăm,

Extazul din noi, pe vecie,

Fecioară, prin rugă-Ţi ’nălţăm.

Edenul în suflete eşti;

Credinţa în Bunul Iisus,

Iertarea să ne-o mijloceşti,

Ofrandă pe cruce S-a pus.

Ave, Marie Fecioară,

R

NICICÂND SĂ NU MINŢI!

Lacrimi fierbinţi,

din ochi făr’ de-arginţi,

ascund neputinţi,

dar şi suferinţi,

pe-obraji de părinţi,

cu chipuri de sfinţi…

Lacrimi fierbinţi,

din ochi de dorinţi,

izvor de voinţi,

şi de rugăminţi,

la copii cuminţi,

născuţi să-i alinţi…

NINGÂND PETALE DE CAIS...

Prin galbenul zăbuşitor,

Vedeam aievea sau în vis,

Ningând, purtate-n vânt uşor,

Miresme pure în dichis.

În lacrimi aruncate-n zbor,

Căzute dintr-un ochi ucis,

Prin galbenul zăbuşitor,

Vedeam aievea sau în vis,

În drumul lui mângâ

DIN DUMBRAVA DEZGOLITĂ...

Din dumbrava dezgolită,

După dealul dantelat,

Dulcea Doamnă despletită,

Defilează delicat.

Diafană, dichisită,

Discret, dansu-i degajat,

Din dumbrava dezgolită,

După dealul dantelat,

Din desaga-i dezmorţită,

Dând decorul deşteptat,

AI CEVA CU CINEVA...?!

Dacă-n scumpa ROMÂNIE,
Vezi că nu-i ce-a fost cândva,
Spun că ai mitomanie...
C-ai ceva cu cineva!

Dacă spui că nu mai merge,
Totu-n ŢARĂ, cum mergea,
Te condamnă – se-nţelege...
C-ai ceva cu cineva!

Iar de spui PATRIOTISM,

DE-ATÂTA  DOR,  FRUMOASA  MEA  COPILĂ...

                                - sonet - 

De-atâta dor, frumoasa mea copilă,

Inima-mi nebună lunecă din piept.

Aprins de-a dragostei dogoare te-aştept,

Să ne topim ca ceara pe feştilă.

Să adorm nu pot, dar nici s

DEALUL ÎN VALURI SE-APRINDE

Dealul în valuri se-aprinde,

Când soarele-i dus la culcare,

Amurgul pe sat se întinde,

Dogoarea se stinge-n răcoare.

Când soarele-i dus la culcare,

Ziua se frânge în noapte,

Dogoarea se stinge-n răcoare,

Se lasă cuvintele-n şoapt

CÂT AM SPERAT SĂ TE-NTÂLNESC...

CÂT AM SPERAT SĂ TE-NTÂLNESC,

Acum, când simt că ţi-e furată inimA!

Tresar uşor din visu-mi liniştiT,

Aflând c-ai dăruit-o altcuivA.

Mi-e tare greu...spuneai că ne iubiM;

Sunt trist, dar nu mă dau învinS,

Prin timp cu gându-

SUB SALCÂMUL GREU DE FLOARE...

- rondel -

Sub salcâmul greu de floare,

Printre care luna curge,

Aurind a lor splendoare,

Din altare demiurge...

Ochii tăi-s două izvoare,

În zăgăzuiri liturge,

Sub salcâmul greu de floare,

Printre care luna curge.

Şi...furat

SUB CARUL MARE AŞTERNUT-AM

                  - rondel -

Sub Carul Mare aşternut-am,

Pe fânul proaspăt strâns amurgul,

Din doru-mi căpătâi făcut-am,

Să-mi ţeasă vise demiurgul.

Pe drumul Robilor trecut-am,

Doar sfătuindu-mă cu Murgul,

Sub Carul Mare aşternu

DE ZIUA TA  - pentru Suzana Deac

         ( colaj din dialogul poeţilor Ion Vanghele şi Suzana Deac )

Viaţa se reflectă-n simetrie

atâtea laturi spre lumină                                         Suzana Deac

Mai rupem peste noapte-un clar de lună