Rotiri de aripi pe-albastru zenit
Rotiri de aripi pe-albastru zenit,
În unduiri rătăcind fac paradă,
Ploaia de frunze ce cade-n şaradă,
Urzeşte covor cu fir aurit.
Scârţâie carele pline de roadă,
Sub candela lunii cu vânt liniştit,
Gratarul ne-mbie la puiul prăjit
Şi la bobiţa ce fierbe în cadă.
Amurgul din zări cu-ncetul se lasă,
În zdrenţe adoarme dealul uşor,
Răsună-n ecou prin negura deasă,
Scripcarul naturii-n cântec de dor,
La horă feciorii-şi găsesc mireasă,
Bătrânii-şi deapănă-a vieţii fuior…
Comentarii
Domnule Radu, mulţumesc pentru selecţie şi apreciere!
Felicitări, domnule Muntean! Eheiii, ce frumoase erau horele de altă dată!!!
Mulţumesc pentru trecere, Lenuş!
Minunate versuri...Felicitări!