Ascult, meditez și încerc să-nțeleg
tăcerea din gândul ce stă să pornească,
dar încă rămas priponit în talveg
pe-o albie sură din bolta cerească.
Mai caut răspunsuri în anii pierduți
prin vagi amintiri ce nu vor să mă lase,
în care mai plâng copii nenăscuți
din mame uitate sub gloanțele trase.
Și voci neștiute aud din trecut,
ajung la ureche în zeci de jargoane,
în inimă crește un zvon nevăzut
din aripa gândului rupt din pripoane.
Iar gândul aleargă prin timp înapoi,
mi-aduce în cuget o lume trădată,
cu umbre rămase din vastul război
în care soldații mai mor încă-odată.
Se scurge prin mine tărâmul străin,
cu chipuri trezite din moarte la viață,
purtând peste zâmbete stropi de venin
și măști de revoltă cusute pe față.
Azi încă mai mor în nepatria lor
eroi din legende, trimiși prea departe,
ajunși amintiri în străinul decor
rămas adormit între viață și moarte.
-->
Comentarii
Mulțumiri alese, Dorina Pop!
Admirație.
Domnule Ioan Muntean, sunt impresionat de de capacitatea dumneavoastră de a găsi elemente grafice și muzică potrivite pentru a le asocia versurilor mele. Vă mulțumesc foarte mult!
... când citesc un text încerc să-l "simt" prin mintea mea şi astfel am anumite trăire pe care apoi la rândul meu caut să le "afişez" prin fotografii sau videoclipuri care să-mi descrie mie în primul rând trăirile... Dacă nu reuşesc să găsesc ceva plăcut mie în cele din urmă las un semn de trecere..-.
Vă mulțumesc Doamnă Lenuș Lungu!
Osiris
-
1
-
2
de 2 Următor →