01. (poezie, cybersonet)
~ ciclu erotic al dimineţilor ~
72 de respiraţii ale dorului
Metamorfoza pasiunii în timp și atingere
Motto: „Respirația ta începe acolo unde tăcerea mea se termină.”
seria dimineţi de mai - înmugurirea dorului
roua dorului (cybersonet DCXXVIII)
freamătul abia rostit al dorului
[ea]
pe pielea mea mai tremură tăcerea
ca roua ce nu știe încă de soare
îți simt absența-n sânge o chemare
ce-mi scrie pe sub pleoape întrebarea
și-n mine crește lent neliniștirea
în aer stai abia ca o vibrare
în prag de trup în margine de zare
ca un parfum ce-și caută pornirea
[el]
te simt fără să te ating vreodată
dar trupul meu te recunoaște lent
ca pe o flacără în piele închisă
respiră-ntr-o tăcere încordată
și nu știu dacă vii sau e inerent
în mine ziua ta încă nescrisă
rima: abba baab cde cde
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii