13. (poezie, eseu, proză)
~ Monografii florale ale Scripturii ~
„Iarba câmpului laudă pe Creator; prin potirul firii, pământul se preface în Liturghie cosmică.”
MIGDALUL (PRUNUS AMYGDALUS)
seria plante sacre şi biblice 71
grup XI-5
„Prin plantele Scripturii, Dumnezeu învață taina vieții și a mântuirii.”
Strigătul sfeşnicului din noaptea mea de lut
poemul în vers liber
Doamne,
iarna păcatului a înghețat deșertul sufletului meu,
iar amorțeala nepăsării
mi-a închis ochii în somnul morții spirituale.
Toți pomi virtuților mele par uscați,
golași și lipsiți de viață,
iar lumea secularizată din jur
mă îndeamnă să dorm mai departe,
pierzând ceasurile de aur ale vegherii
în plăcerile trecătoare ale lutului.
Dar Tu ai pus în mine
o ramură mistică de migdal,
un ghem de neliniște sfântă
care caută să înflorească în întuneric.
Iartă-mi somnul
din grădina Ghetsimani a vieții mele, Doamne!
Trezește-mă prin cuvântul Tău cel proorocesc,
ca pe Ieremia odinioară,
lasă floarea albă a trezviei
să odrăslească prin rănile pocăinței mele,
și fă ca mintea mea să devină
un potir sculptat în formă de migdal.
Privește cum stau
în fața Chivotului îndurării Tale în miezul nopții,
așteptând ca toiagul uscat
al firii mele căzute să înflorească prin har,
transformando-mă într-un sfeșnic viu
care arde pentru frații mei.
Nu vreau să mai fiu un lemn inert
și lipsit de sevă mântuitoare.
Vreau să înfloresc primul
în această iarnă grea a lumii moderne,
să lepăd coaja aspră a egoismului meu
pentru a scoate la lumină sâmburele dulce al dragostei,
păzind neadormită candela credinței
până la arătarea Slăvii Tale,
devenind un străjer al Împărăției
ce strigă din adâncul deșertului:
Iată, Vină, Hristoase!
---
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii