Lent, fluturii se-ndreapta spre geamul meu opac.
E ultima speranta, si ultimul atac,
Exist, si tac, prin ceturi si ganduri ratacite.
Exist. Am noua sute de visuri aiurite...
Ma pierd, acum, prin ploaia tacuta si incerta,
Strabat apa adanca, nebuna si inerta.
Si las o urma vaga-n noroiul medieval.
Pierdut sunt, printre vanturi. Ma las purtat de val...
Un soare mort arunca lumina de carbid,
Ma duce, nu stiu unde, tramvaiul meu lichid,
Am creierii de vata, si glezne de ciment.
Sunt ud. Am doar un caine, si un Abonament...
-->
Comentarii
pierdute-n univers,
visuri spulberate
de vânt luate...
Minunate versuri...Felicitări!