Aş vrea să zbor spre infinit,
cu mult mai sus de nori,
săltând pe unda-i fină,
pierzându-mă în Cupola de Lumină.
Purtând pe aripile-nsângerate
arome de crin şi de bujor,
Cu dorul şi durerea-n suflet,
cu lacrimile pe obraz scăldate
plecând genunchii mei,
să-Ţi şoptesc în taină : « Te ador ».
M-au înspăimântat atâtea frumuseţi,
atâta Har, atâta armonie.
Te-am văzut în roşia hlamidă
şi-n juru-Ţi mii de Sfinţi
in unduirea strălucirii Tale sfinte,
Tu, Cel ce ai fost şi eşti mereu,
Preabunul meu Părinte.
Lângă tumultul de coruri
din misterioasa veşnicie,
adânca şi neînţeleasa Ta şoaptă,
ce a vibrat ca o sublimă simfonie,
cuprinse întreaga mea viaţă
şi cu atâta dragoste,
din întunericul prea des
spre infinit, mereu mă poartă.
cu mult mai sus de nori,
săltând pe unda-i fină,
pierzându-mă în Cupola de Lumină.
Purtând pe aripile-nsângerate
arome de crin şi de bujor,
Cu dorul şi durerea-n suflet,
cu lacrimile pe obraz scăldate
plecând genunchii mei,
să-Ţi şoptesc în taină : « Te ador ».
M-au înspăimântat atâtea frumuseţi,
atâta Har, atâta armonie.
Te-am văzut în roşia hlamidă
şi-n juru-Ţi mii de Sfinţi
in unduirea strălucirii Tale sfinte,
Tu, Cel ce ai fost şi eşti mereu,
Preabunul meu Părinte.
Lângă tumultul de coruri
din misterioasa veşnicie,
adânca şi neînţeleasa Ta şoaptă,
ce a vibrat ca o sublimă simfonie,
cuprinse întreaga mea viaţă
şi cu atâta dragoste,
din întunericul prea des
spre infinit, mereu mă poartă.
-->
Comentarii