A fost o vreme când ţineam morţiş
să-mi cuprind gândurile în palme,
să stau de vorbă cu ele,
să le desluşesc sensurile din priviri,
să le îmbrac în cuvinte
şi să mă întreb:
ce vor face când vor fi eliberate?
Eram convins că nu-mi vor simţi lipsa!
Zadarnic, am aşteptat clepsidra
să-şi cearnă ecoul
spre a-mi comunica biruinţa!
S-a curbat timpul peste orizontul aşteptării;
zidesc manolic cărămizi de ane efemere.
Într-un veritabil joc al rostirii,
cu flori de vorbe,
o vreme platonică îmi împodobeşte auzul.
Dincolo de cuvinte,
orice este posibil!
Drobeta-Turnu Severin, 2O16, 26 septembrie
-->
Comentarii
Mulţumesc, LENUŞ! Cu aleasă preţuire!