M-am intrebat de nenumarate ori de ce unii oameni sunt mai emotivi ca ceilalti?De ce simtim emotia?
"Busola moralitatii" este cea care ne controleaza felul in care percepem comportamentul celorlalti,de multe ori amintirile dispar dar raman emotiile.
Orice sentiment ai simti, el te face sa fii om.Chiar dc sentimentele nu sunt pozitive, sunt acolo pentru ca cv s-a intamplat, sunt acolo pentru ca simti si ele se pot schimba oricand, la fel cum se spun ca intre iubire si ura nu este decat un pas.Viata e ca un joc,ramane sa alegem rolul ,sufletul e cel care percepe adevarul .Conexiunile empatice cu suflete care au decedat,dar ne erau dragi noua este o conexiune intuitiva ,pe masura ce continua evouatia umana aceasta emotie sau cunoastere interioara ,aceasta vibratie sunt traite doar in relatie cu iubirea.Toate emotiile sunt semnele iubirii sau a fricii .Folosirea intuitiei emotionale ,aduce un control in gandurile noastre ,in umanitate exista o dorinta innascuta ptr drama .Dramele chiar au un rol in joc,pana la urma frica ne face sa ne simtim mai umani ,dar stiind mereu ca niciodata nu suntem singuri ,ne sprijinim unii pe altii,uimiti privind curajul care ne insoteste.
Emotia trairii unei anume situatii este cea care are un impact mai mult sau mai putin profund asupra sufletului.Exista cateva scheme-tip in cazul emotiilor dificile. Acestea sunt patru la numar: frica, furia, razbunarea, culpabilitatea. Acestea pot marca, uneori, personalitatea.De ce o poveste, o intamplare, ies la suprafata la un moment dat, in viata asta si nu intr-o alta, sub forma unei anume dificultati? De ce acum si nu in urma cu cincizeci de ani, sau cu doua sute de ani? Daca marca aceea cauzala este foarte veche, trebuie sa ne gandim ca nu este deloc exclus ca ea sa fi reaparut, sub diferite forme, pe parcursul a mai multe existente, ca o misiune, ca o povara fara sfarsit, de care nu reusim sa ne eliberam.Insa noi nu ducem aceeasi problema dupa noi, dintr-o viata in alta. Unele sunt tinute de rezerva, uneori foarte lungi perioade de timp, legile vietii si evolutiei facandu-le sa apara, la un moment dat, doar cand presiunea pe care o exercita este prea mare, sau cand apare posibilitatea de a fi depasite sau vindecate.Orice rana trebuie sa fie recunoscuta in totalitate si apoi vindecata. Nu se pune problema de a uita, ci de a depasi, de a sublima. Un plan vast, care are drept scop sa faca din noi fiinte ce poseda cu adevarat o coloana vertebrala, barbati si femei care pot sa stea drept si care sa se indrepte spre o realitate tot mai luminoasa.Memoria unei fiinte reprezinta fiinta in intregul ei, cu traiectoria sa, cu echilibrul sau, cu pasii gresiti si cu reusitele ei, cu sensibilitatea sa.
Cartea “The emotion machine” (Maşina Emoţională) a apărut la editura Simon&Schuster New York, şi poartă semnătura lui Marvin Minsky, un cunoscut cercetător din domeniul inteligenţei artificiale de la Massachusetts Institute of Technology, USA. Aşa cum sugerează titlul, cartea se vrea o investigaţie asupra structurii creierului, despre care Minsky crede că nu este altceva decât o maşină capabilă de a crea emoţii.Emoţiile şi modurile de gândire rezultă din alegerea diverselor resurse.Emoţiile nu diferă mult de celelalte procese cerebrale de gândire, atâta doar că ele necesită ca anumite resurse să fie inhibate, şi au o structura de "avalanşă". În final nu trebuie să vedem ce sunt emoţiile, ci care dintre procesele şi resursele din creier joacă un rol dominant în emoţii.Emoţia conduce la noi moduri de gândire, care rezolva de multe ori probleme... De fapt, spune Minsky, aceasta trecere specială de la un mod de gândire la altul, care provoacă o avalanşă de gânduri şi idei, o numim noi emoţie...
Minsky crede că creierul este preocupat în continuu cu idei şi gânduri de care noi nu avem habar... Numai atunci când ele dau de o soluţie ies brusc la iveală şi ne apar ca nişte idei surprinzătoare nouă, deşi ele erau în subconştient de mult în creier..
Între diversele sarcini există o competiţie în utilizarea acestor resurse, ceea ce conduce la moduri de gândire diferite, şi la procese de avalanşă, că de exemplu durerea şi emoţia.
-->
Comentarii
Multumesc frumos pentru semnul de lectură dl Doftoreanu.
Emotia cred ca nici nu se poate explica! este ceva atat de profund si personal ca devine de neexplicat! De ce unele persoane care normal sunt volubile in preajma altora devin emotive? De ce unui om pe care nu-l cunosti, nu l-ai vazut niciodata iti vine sa-I spui toate secretele tale, iar altuia in aceiasi situatie sa-I dai palme? Raspunsuri pot fi multiple, dar nasc ulterior si mai multe intrebari...asa ca de aia eu cred ca totusi emotia este ceva personal si profund...fara explicatie, facand viata noastra mai savuroasa