Fiica Mea ! zice Domnul.
Nu cere ceea ce nu ţi se poate da,
ci ceea ce Mă cinsteşte şi-Mi place Mie,
căci după dreptate, dacă ai judeca,
ar trebui să pui orânduirile Mele,
înaintea tuturor poftelor tale.
Îţi cunosc dorinţa şi ţi-am auzit suspinurile.
Ai vrea să te bucuri încă de acum,
de slobozenia fiiilor lui Dumnezeu ;
de acum te gândeşti la locuinţa cea veşnică,
la patria cerească unde e bucurie fără de sfârşit...
Dar n-a venit vremea aceea ;
eşti încă în ostenelă şi în ispită.
în toiul luptei, în războiul greu.
Ai vrea să te saturi de Bunul Cel Preaînalt,
dar nu se poate acum, încă nu e vremea.
Eu sunt Cel mai mare Bun din lume ;
aşteaptă până va veni Împărăţia Mea!...
Tot mai trebuie să suferi,
să fi ispitit pe pământ şi încercat în toate chipurile.
Din când în când, din vreme în vreme,
Te voi mângâia, dar niciodată aşa de mult,
încât să-ţi saturi inima.
Întăreşte-te şi prinde curaj,
ca să înduri şi să rabzi ceea ce firea îţi pune împotrivă.
Trebuie să arunci aluatul cel vechi
şi să te îmbraci în omul cel nou.
Adeseori trebuie să faci ceea ce nu voieşti
şi să laşi ceea ce voieşti.
Ceea ce doresc alţii se va împlini,
o mie însă vor sta împotriva dorinţelor tale.
Spusele altora vor fi ascultate ;
de ale tale nu se va ţine seamă.
Alţii vor cere şi li se vor da,
tu vei cere şi nu vei dobândi.
Se vor vorbi despre ei, şi vor fi lăudaţi;
despre tine nimeni, nimic nu va grăi.
Li se vor încredinţa ranguri şi onoruri,
iar tu nu vei fi socotită, bună de nimic.
Pentru aceasta inima ta
de multe ori se va întrista
şi greu îţi va veni să suferi totul fără cârtire.
De obicei în ispite şi în tot felul de nenorociri
se vede cât poate răbda şi suferi un slujitor al lui Dumnezeu.
Aproape nimic nu te face să doreşti răstignirea ta
ca atunci când vezi şi suferi ceea ce se împotriveşte voinţei tale,
mai cu seamă când cineva îţi porunceşte să faci lucruri nefolositoare. Fiindcă eşti sub ascultatrea unuia mai mare
să nu cârteşti împotriva orânduielilor lui;
totuşi ţi se pare greu să fi îndrumată de altul
şi să nu faci nimic după dorinţa inimii.
Gândeşte-te însă, fica Mea, la rodul acestor osteneli.
La sfârşitul lor la răsplata cea mare;
şi în loc să ţi se pară grele,
îţi vor aduce multă mângâiere.
Pentru că te-ai lepădat acum de unele plăceri,
vei face deapururea în ceruri, tot ce vrei.
Acolo ţi se vor împlini toate dorinţele
şi ţi se vor da toate bunătăţile,
fără să-ţi fie teamă că le vei pierde.
Acolo voinţa ta, neîncetat, va fi una cu a Mea;
acolo Mă vei dori numai pe Mine.
Nimeni nu ţi se va împotrivi,
nimeni nu se va plânge de tine,
nimeni nu te va împiedeca şi nu-ţi va sta în cale,
ci vei avea pe dată tot ce doreşti;
sufletul tău îndestulat întru totul,
cu greu va primi această fericire.
Acolo, pentru ocările suferite, îţi voi da mârire,
bucurie pentru lacrimi şi pentru locul cel mai din urmă,
un tron în Împărăţia Mea cea veşnică.
Acolo, vor străluci roadele ascultării;
căinţa se va bucura de ostenelile sale
şi supunerea smerită va fi măreţ încoronată.
Aşadar, acum pleacă-te cu umilinţă sub braţul oricui,
fie că acesta e mai mare, fie că e mai mic,
fie că e de o potrivă cu tine, fără să te superi:
ai grijă să împlineşti toate cu cea mai mare dragoste.
Să caute fiecare ce va vrea; unul, una, altul, alta;
unul să se laude într-un fel, altul într-alt fel,
cu mii de laude, tu însă să te bucuri
numai de lepădarea de tine însuţi,
de împlinirea voii Mele şi de proslăvirea Mea.
Nu trebuie să doreşti altceva,
decât atât la viaţă cât şi la moarte,
să preaslăveşti numele Meu! +Amin.
-->
Comentarii