fără oprire
deşir
iţe urzite aiurea şi roase,
găsindu-le strâns
ghem de gânduri mute si surde
vorbindu-mi a plâns
noduri deşir
durerea legată în lacrimi
urme uitate uscat pe obraji
privirea cusută prin goluri
prinsă tăcut
rămasă demult.
acum
destram tot,
tot ce mă doare
scutur şi scame
atarnate-n sufletul plâns
şi le-arunc !
apoi
ţesută-n urzeala iubirii
din nou
privirea să-mi râdă,
prin mine
fericirea să curgă
lacrimi
dorul să doară
doar din iubire
si fără oprire
maria bratu
15.12.2011
-->
Comentarii
multumesc Dan ! placerea este a mea ! simt gandurile -ti lasate frumos pentru mine !
cum zici tu ,Patricia! iubesc la maxim si nu ma doare nimic, doar versul ma doare, iubindu-l prea tare !
vreau sa fiu
ţesută cu dragoste
fericirea în lacrimi s-apară
prin mine
dorul să doară
doar din iubire
şi fără oprire.
Citit cu drag, felicitări !