pe faţa nevăzută a lunii
e o femeie fără de profil,
e ea, regină a furtunii
ce poartă de mână un copil,
e o femeie care n-are faţă,
e o femeie care n-are trup,
ce are corpul format din ceaţă
iar capul ei este de lup,
ea e femeia răului din noi
care provoacă mereu furtuni,
apoi ne lasă muribunzi şi goi
şi mintea noastră dusă la nebuni,
femeia care şade în umbra lunii,
femeia ce nicicând nu e văzută,
primăvara înfloreşte prunii
iar toamna tot ea îi usucă.

Comentarii