FILONUL SUFLETULUI
.
Au îngălbenit nopţile de-atâta toamnă,
la tâmpla ninsă tremură gânduri vechi,
fără strop de sfială inima mă-ndeamnă
s-alint optimismul ce se scaldă în ochi.
.
Urc pe trepte de gând demult, prăfuite,
dintr-un ochi de geam pătrunde lumina
ce-mpresoară tandru, tâmplele obosite
şi-nseninează gândul ce găseşte tihna.
.
Şi drept compensare pentru anii rătăciţi
voi împânzi prin versuri anotimpul rănit,
am să-i răscumpăr pe toţi cei desfrunziţi,
iar preţul va fi în multe, poeme convertit.
.
Chiar dacă drumurile toamnei au ruginit,
sufletu-i un filon inepuizabil, din răbdare
şi va găsi mereu, timpul, resurse de iubit,
doar că anotimpurile prind o altă culoare.
.
5 Noiembrie 2016 - MIT
-->
Comentarii