Astazi, cei 14. 000 de prunci, ucisi de Irod.
Glas în Rama, se aude,
Întâmplări nemaivăzute!
Se aud strigăte,
Întrecând orice limite!
Sufletul amar se frânge,
Rahela... copiii îşi plânge.
Cu o mare tânguire
Şi mare nedumerire,
Cum, Irod duhul cel rău,
Săvârşind un păcat greu,
Căutând pe Prunc Iisus,
Pe toţi pruncii i-au ucis.
Când Magii de la Răsărit,
Pe la Rege au trecut,
I-au spus lui, că s-a născut,
Cel mai mare pe Pământ !
Regele, Hristos Divin,
În staul, la Ierusalim.
Îngeri pe Iisus veghează
Pe Iosif, în vis, înştiinţeazã
Sã fugã în ţara Egipt
Cu Fiul abia nãscut…
Şi pe ea o îmbărbătează:
Nu plânge, Rahela,
Cetatea cea Sfântă,
Pentru Darul tãu te luptã!
Suferă cu tărie,
Îndură cu bărbăţie.
Tu ai o cruce de dus.
Să-L vesteşti lumii,
Pe Mesia... PrunculIisus!...
O vei duce negreşit,
Că nu-ţi este îngăduit
Să te mai uiţi înapoi.
Tu să fi gata să mori
Pentru Domnul tău,
Împăratul Dumnezeu.
Lupta ta nu este
Împotriva trupului,
Ci a forţelor întunericului…
Şi nu poţi schimba
Hotărârile Domnului.
Tu să rămâi mereu,
Oricât ţi-ar fi de greu,
În această conlucrare
Cu Pruncul Iisus,
Fiu de Dumnezeu!
-->
Comentarii