Iarna tinereţii
Gerul norii i-a cuprins
Și, de frig, ochii le-au au plâns.
Lacrimile lor ne-au nins
Cu stele - un alb necuprins.
Iarnă, eşti cu multe feţe :
Ne încânţi punând, la juneţe,
Pârtii în inimi deschise,
Ca să alunecăm pe vise.
Când fiorii ne pun grabă,
Ne cucerim aleasa-n habă
Și ne bucurăm apoi, la sărbători,
De plata urărilor - îmbrăţisări.
Inima iubitei când îngheaţă,
Pare că se termină a vieţii aţă:
Părăsiţi de-s şi de le este dor,
Cuprinzi și sufletul tinerilor.
MdRaesculum 17.01.2010
-->
Comentarii
Mulțumesc, Camelia! Să-ți fie inima alesului...dezghețată!
Cu drag
Frumos poem, Mircea! Felicitari!
Mulțumesc,fetelor, pentru vorbele frumoase!
Maria, mă bucur că încă ești la...tinerețe, chiar dacă te mai atinge cîte o pală de vînt rece.
Mihaela, visătoareo, să rămîi așa !
Cu drag de voi
Iarna, eşti cu multe feţe:
Ne încânţi punând, la juneţe,
Pârtii în inimi deschise,
Ca să alunec pe vise.
Frumos! Felicitari! Cred ca pe-a mea iarna o stiu pe ambele fete!
Am lecturat cu plăcere ...Felicitări!