cuvintele nu mai au ecou
intre pamant si cer...intre cer si pamant
cuvintele cu puteri tarzii primesc in mine un sfant
contur alb-aurit de erou...devine efervescent
misterul aurei... ma si picteaza acum
in aplauze tarzii... ma urmaresti si tu...
si tu,sufletel drag mie!aerul este de toamna ...
deja e umed si se-ngheata tacut in dimineti,
parca de secole adormit ...cu-n suras pe buze
eu,bland aprind focul
punand lemne pe altar...
prieten drag,te rog ...in casa ta ma primesti?
puterile magice ne duc prin gustul inedit-amar
ale vinului vechi de Odobesti!
cand cuvintele nu mai au ecou
intr-o absurda vesnicie suntem incremenite...
vegheaza gandul...gheata sparge totul
in somnul adanc ale legendelor stiute
...sunt pietrificate martorii oculari
pentru a nu fi atins din mers,pas cu pas
spirala renasterii ale cuvintelor divine...
intre pamant si cer suntem fluturii de azur!
ne descoperim ca si o urma de zbor nefiresc
intr-o memorie de mozaic simulat ...curcubeul neostenit
ne impleteste in visuri peste inimi de plumb...
nu-si iroseste timpul...timpul este rotund?
-->
Comentarii