de vrei să-ţi caut iar frunza cea de zgură
pe care am pierduto pe înserat,
vino cu mine sub un clar de lună
să ne spălăm cu rouă de păcat,
şi când va da iar luna după un nor
tu, să te laşi uşor pe braţul meu,
apoi să ne culcăm lângă izvor
şi să-l vedem în cer pe Dumnezeu,
te voi purta pe braţul cald
în toamna în care frunzele mai mor
şi ochii tăi sub luna de smarald
am să-i sărut din ceas în ceas cu dor,
şi noaptea ne va da sărutul ei
când luna ne descântă tocmai în zori,
şi în Olimp intrat-au marii zei
iar dimineaţa îmbracă ai zilei sori,
mă aplec spre tine buzele-ţi sărut
când cade roua iarăşi peste noi
iubita mea, prinţesă Ruth
ai îmbrăcat iar haine de trifoi.
-->
Comentarii