Jocuri de cuvinte – barză
Geografie lingvistică
Barză
Moto: „Uite care e buclucul:/ De asculţi ce-ţi cântă cucul,/ Vine barza musafir/ Şi îţi lasă-un suvenir...” (Fata, cucul şi barza, de George Budoi, din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire, 2017)
Am ținut să scriem și despre barză, cuvânt apărut scris prima dată în limba română în Biblia din 1688, acea pasăre migratoare din ordinul picioroangelor, cu ciocul, gâtul și picioarele foarte lungi (Ciconia ciconia).
Berze (după UE și USR „părinte 1” și „părinte 2”)
MDA2 (2010) precizează etimologia: „E cf. alb. bardhë”. Umbla vorba că e unul din puținele cuvinte de origine dacică. L-am putea compara cu cuvântul aromân bardzu, „alb (dintre cai sau catâri)”. Barză și bardzu pot deriva din proto-albanezul *bardza, „alb”, achin (înrudit) cu cuvântul albanez bardhë, „alb”.
O altă teorie, deși puțin probabilă, sugerează că are ca origine rădăcina latină vulgară *gardea, din latinescul ardea (comparați cu spaniolul garza, „stârc”, portughezul garça, ca și cu francezul barge, „naiba”). Confundarea lui g și b este oarecum bizară, dar poate fi explicată ca o influență balcanică. Alte cazuri în română sunt pentru limbă, rug, negură, întreba [vezi și sard(inian)ul bula, din latinul gula].
Dar portughezul garça (cognat sau rudă cu galicianul garza, mirandezul garça, asturianul garza și catalanul garsa) este moștenit din vechiul portughez garça, acesta din celto-ibericul *cárcia, la rândul său din proto-celticul *korksā. Este achin (înrudit) cu velșul crychydd și bretonul kerc'heiz.
A treia propunere este că barză este moștenit din cuvântul dacic *barza, „barză", derivat din rădăcina proto-indo-europeană *sr̥ǵos, din care au provenit și englezescul stork, „barză”, și grecescul antic pelargós – πελαργός, „barză”.
Alternativ, cuvântul românesc barză ar putea deriva dintr-un substrat balcanic pre-roman, probabil dacic, din proto-indo-europeanul *bʰórh₁ǵos, „strălucind”. În aromână și în megleno-română, grupul [dz] exclude rădăcina *barza, cerând în schimb *bardza.
Schimbarea sunetului proto-indo-european "sr̥" este atestată doar pentru tracicul [br] în vría - βρία, „oraș”, dar, datorită vizibilității sale, nu este sigur dacă a apărut la fel de bine la daci și cu o vocală între b și r. Aceste etimologii nu explică variantele regionale bardăș și bardoș, care oferă dovezi pentru [d] în termenul original și ar putea fi explicat doar printr-un alt împrumut de la vechile albaneze neatestate timpuriu *bardë sau bardhë.
Berzei i se mai zice cocostârc, din cocor + stârc, și regional stârc, de origine slavă, din proto-slavicul *stъrkъ. Comparați cu sârbo-croatul štȓk, macedoneanul štrk - штрк, bulgărescul štărkel - щъ́ркел, stircu în aromână, shtërg în albaneză.
În diferite limbii berzei i se spune:
❁ Aadboor și Adebar în germană (dialectal sau poetic), Adeboor în germană, aiber în saxonă olandeză;
❁ abellarej în chaui;
❁ aist - аист în rusă (din medievalele ruse áist - а́истъ, ágist - а́гистъ, cunoscut încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea) și în komi-ziriană (din rusă);
❁ alwaaliya în songhaï koyraboro senni;
❁ amiamoko în bască;
❁ aragil - արագիլ în armeană;
❁ aswu în tamazight de Maroc central;
❁ bacján - баця́н în bielorusă, baćon în sorabă de sus, bocian în slovacă, bocian, bociek, bocianica în poloneză, bośon în sorabă de jos (toate în final din proto-slavicul *botьjanъ, „barză”, probabil de origine onomatopeică, de la rădăcina proto-slavică *botati, *botěti, „a lovi, a zgâria”, + *-janъ, în asociere cu strigătul „crăncănit” al berzelor sau cu tehnica lor de vânătoare; alternativ, un împrumut);
Aist - аист
❁ báiguàn - 白鹳 (白鸛) în chineză;
❁ bakavisesa în pali;
❁ bardzu în aromână, barză, barză-albă în română;
❁ bğekʼeḥ – бгъэкӀэхь, bğekʼəḥ - бгъэкӀыхь în adige;
❁ burung bangau în indoneziană, burung botak în malai;
❁ busel - бусел în bielorusă, rusă și ucraineană, busel - бусел, busyol – бусйол, busol - бусол în karaim (posibil dintr-o limbă turcică, comparați cu turcicul boz, „gri”);
❁ c'hwibon în bretonă;
❁ cegoña în galiciană, cegonha în portugheză, cicogna în italiană și în romanșă, cicògna, cicónnia, tziconna în sardă, cicogne în friuliană, ciconia în latină și în velșă, cigogna în corsicană, cigogne în franceză, cigonha în occitană (provensală), cigonya în catalană, cigüeña în asturiană și în spaniolă, cikonio în esperanto și în ido, ċikonja în malteză, çighéugna în liguriană, zicogna în ladino, zikoina în bască (toate în final din latinescul cicōnia, „barză”, moștenit din proto-indo-europeanul *keh₂n-, „a cânta”)”;
Ciconia
❁ cille - чилле, cpllajakъ - чиллаякъ în karatchaï-balkară;
❁ cò în vietnameză;
❁ cocostârc în română (regional), kokosturko în țigănească;
❁ corr bhan în irlandeză și în galică scoțiană;
❁ csángaszlyi, csángászji în țigănească;
❁ čáp în cehă (din vechiul ceh čiepě, din proto-slavicul *čapľa, „stârc”; vezi și dialectalul čapla), čaplja în bosniacă;
❁ č̣ȫr - ჭო̈̄რ în svan;
❁ čornohuz – чорногуз în ucraineană (dialectal, de la čórnyj - чо́рний, „negru”, + -o- - -о-, + húzno - гу́зно, „fund”, cu sensul original „fund negru”), černogúz – черногу́з în rusă (dialectal);
❁ dambiramurove în shona;
❁ degelek - дегелек în cazahă (dintr-o formă mongolă din proto-mongolicul *deglej, „stârc”);
❁ dvoyé în swazi;
❁ earrebarre în frizonă, Eebeer în germană (posibil din proto-germanicul *ōdaborǭ sau *ōdaborą);
❁ ehir - эһир în iacută;
❁ falamakavava în malgașă;
❁ gandras în lituaniană;
Cuvântul barză în diferite limbi
❁ gólya, gólya eszterág în maghiară (rar);
❁ haikara (din proto-finicul *haikara, variantă a lui *haikari, moștenit din proto-germanicul *haigrô; vezi heron în engleză, „stârc”, din medievalele engleze heron, heroun, heiron, din anglo-normandul heiron, din vechiul olandez *heigero, din proto-vest-germanicul *hraigrō, din proto-germanicul *haigrô), kattohaikara în finlandeză (din katto, „tavan, acoperiș”, + haikara, „barză”);
❁ hasite - חסידה în ebraică;
❁ hwangsae - 황새 în coreană;
❁ hwibon în corni;
❁ ibellirej în kabilă;
❁ ilegilek - илегилек în kârgâză;
❁ kanushë în albaneză (gheg; din dalmatul *kanausa, feminin din latinescul vulgar cānōsus, „cenușiu, alb”);
❁ kauzy - ҡауҙы în bașchiră;
❁ kōnotori – 鸛, コウノトリ în japoneză;
❁ korongo în swahili;
❁ kumál - کومل în paștună;
❁ kurtši în votică;
❁ labáǧ – لبغ în paștună;
❁ laklak - لکلک în persană, laklak - лаклак în tadjică, laklák – لکلک, laglág – لګلګ în paștună, laklak – लकलक în hindusă, lakъlakъ - лакълакъ în kumică, laq(a)laq - لقلق în arabă, läqläq - ләкләк în tătară, laqlaq - лакълакъ în kumikă, laqlaqqu - 𒀀𒊩𒄷 în akkadiană, laylak în uzbecă, läylek - ләйлек în cazahă, leglek, leglek - леглек în turcmenă, lejlek în albaneză, lelek în găgăuză, leleka - лелека în ucraineană, leléki - λελέκι în greacă, leqleq -لهقلهق , حاجی, ḧacî leqleq - لهقلهق în kurdă, leylek - ләйлек în karakalpak, leylek - لەيلەك în uigură, leylek în tătară crimeană, turcă și azeră (este posibil ca termenii să provină din akkadiană prin aramaică, animal atestat doar în lecturile literare evreiești, aramaica literară și siriaca clasică);
❁ laʾlaʾ – لقلق, ħodēg - حديج în arabă egipteană;
❁ leakabosane în sotho de nord;
❁ malebo în lingala;
❁ ooievaar în neerlandeză și în afrikaans (din medievalul olandez odevare, rudă cu germanicul popular adebar, frizonul earrebarre, toate posibil din proto-germanicul *ōdaborǭ sau *ōdaborą);
❁ pelargos - πελαργός în greacă, pelargós - πελαργός în greacă antică;
❁ ph̡iṭidaŭq̇û - ფჰ̡იტიდაუ̌ყუ̂ în bats;
❁ q̇arq̇anṭi - ყარყანტი în mingreliană, q̇arq̇aṭi - ყარყატი în gruzină;
❁ qawðı - ҡауҙы în bașchiră;
❁ qūtan - құтан în cazahă;
❁ rājbak – राजबक în hindusă;
❁ ranggung în malai;
❁ róda – ро́да în sârbă și în sârbo-croată, roda în croată;
❁ sāras - سارس în urdu, sāras - सारस în hindusă;
❁ shtërg în albaneză, štărkel - щъркел în bulgară, stârc în română, stārķis, stārks în letonă, starkus în lituaniană [dialect; toate din proto-slavicul *stьrkъ, cel mai probabil legat de proto-germanicul *sturkaz, „barză”, probabil din proto-indo-europeanul *(s)ter-, „a umfla, a ieși în afară”], storc în engleză veche, irlandeză și velșă, Storch în germană și în luxemburgheză, storh în germană veche, stork în daneză și în engleză (din medievalul englez stork, din vechiul englez storc, din proto-vest-germanicul *stork, din proto-germanicul *sturkaz, din proto-indo-europeanul *sr̥ǵos, „barză”), manx, neerlandeză, norvegiană, suedeză și volapük, Störk în germană, storke în limburgheză, islandeză și feroeză, storkur în islandeză, štorklja în slovenă, štrk - штрк în macedoneană, sârbă și sârbo-croată;
❁ șabakly - шабаклы în nogaï;
❁ tāka în maori;
❁ tikṛák – تېکړک în paștună;
❁ toonekurg în estonă (din toone- + kurg, colocvial „barză”, primul element este văzut și în toonesepp, „gândacul din genul Anobium”, și toonela, „viața de apoi”);
❁ tsídii bidaanézí în navajo;
❁ uigun - уйгун în nanai;
❁ xareṅ - সাৰেং în assameză;
❁ žugure în latgaliană.
Barza în viață
Moto: „De vreo şapte ani încoace,/Barza nu ne mai dă pace:/Nici n-apucă-a trece anu'/ Şi ne-aduce-n cioc «cârlanu'»./ Apăi, mama ei de barză,/ Dacă-o prind, o pun pe varză!...” (Barza, de George Budoi, din Lume, lume, hai la glume!, 1997)
În copilărie și în vacanțele din tinerețe, pe ulița mea, poreclită „ulița gâștei”, deoarece fiecare familie avea cel puțin 5-6 gâște, plus noii boboci, strada era plină de ele. Până la șoseaua Pitești – Câmpulung Muscel, erau trei cuiburi de berze, pe grajdurile oamenilor. După montarea stâlpilor de electicitate, și-au muitat cuiburile pe stâlpi.
Locul copilăriei și tinereții (sat Livezeni, Stâlpeni, Argeș)
De mulți ani nu au mai revenit berze pe acolo. Aflăm de la specialiștii ornitologi că berzele sunt păsări mari, cu picioare lungi, cu ciocuri lungi și robuste. Aparțin familiei Ciconiidae și alcătuiesc ordinul Ciconiiformes. Trăiesc de preferință prin locuri mlăștinoase și pe marginea apelor.
Majoritatea berzelor mănâncă broaște, pești, insecte, viermi de pământ, păsări mici și mamifere mici. Există vreo 20 de specii de berze împărțite în șase genuri, răspândite în ținuturile joase calde și temperate ale planetei, dar se întâlnesc și în locurile deluroase. Lăsăm experții să le descrie, să le caracterizeze cum vor (https://ro.wikipedia.org/wiki/Barz%C4%83).
Cuib al berzei albe europene
Broaștele constituie hrana de bază a berzelor. Hrana o adună de pe sol și de pe plante acvatice din fânețe umede, mlaștini sau din ape puțin adânci. Folosul ce-l aduc este mai mare decât paguba.
Cuibul mare și grosolan și-l fac în arbori, pe stâlpi, coșuri industriale părăsite sau pe stâncării, iar barza albă și pe acoperișul sau pe coșurile așezărilor omenești. Ouăle lor sunt unicolore, iar puii sunt nidicoli și acoperiți cu puf chiar de la ieșirea din ou. Hrana pentru pui este regurgitată de părinți pe fundul cuibului. Cuibăresc în cupluri solitare.
Barza neagră urcă și pe râurile de munte până în etajul coniferelor. Berzele din ținuturile reci și temperate migrează. În România și Republica Moldova, trăiesc numai două specii, Ciconia ciconia, barza albă, și Ciconia nigra, barza neagră, ambele fiind migratoare (Africa). În ultimele decenii, numărul lor a scăzut foarte mult. Să ne aducem aminte, acum, când biserica ortodoxă e hulită de neșcolarizați, că cuvântul barză a apărut scris prima dată în română în BIBLIA de la 1688.
Barza în expresii (pamflet)
Moto: „Pe cât se spune,-n căsnicii/ Coautoare la copii./ (Deşi mai are încă piedici/ Cu moaşele şi unii medici!)” (Barza, de Vasile Panaitescu din Dicţionar de epigrame, 1981)
Cu gândul la Petrov, îmi vine în minte zicerea „la barza chioară îi face Dumnezeu cuib”. Na, drăcie, i s-a luat cuibul rezidențial din motive de turnător. Se lamenta gagiul și promitea să își ia un apartament modest lângă o stație de metrou și lângă o piață. Când colo, ce să vezi, și-a cumpărat un penthouse de lux!
Umilită cum e România acum și lui Petrov i se datorează, dar și celui care i-a urmat. Ăstuia din urmă i-a luat un cuib justiția, dar mai are 5 (Hadrianus doar patru). În cuibul prezidențial din București i s-au unit trei dormitoare într-unul singur, dar bărzoiul stă fără barză. Dar migrează în doi numai cu avion particular, tot pe banii noștri...
Într-o comună din România, păsării ăsteia călătoare i s-a stricat cuibul în lipsă de către primărie, după un proces în justiția coruptă, la cererea unui nevrozat pe care îl deranja croncănitul berzelor. În anul următor a venit perechea de berze la același stâlp și fără a asculta de primărie, fără autorizație de construcție, și-a reconstruit cuibul în acelaș loc.
M-a adus bufnița
Alt tâmpit a tăiat ciocul unei berze, nu se știe dacă era pui, „părinte 1” sau „părinte 2”. Un secui cu inimă i-a reconstruit un cioc artificial, chestie cu care Orban nu s-a lăudat încă, nici măcar președinta care a vopsit borna și s-a chipurit lângă ea. Coloșii intelectuali văreni nu au observat.
La unele puștoaie de 13 – 16 ani „vine barza”, că de, au ascultat pe Dumnezeu, care le-ar fi poruncit „eu ți-am dat-o ca s-o dai, nu să-mi vii cu ea în rai”. Ptiu, drace, chiar acum văd la un post TV că un profesor suplinitor de matematică de 25 de ani a fost „reținut” că făcea avansuri prin telefon unei eleve de 13 ani. Părinții fetei au găsit mesaje nașpa de la educartor în gadgetul fiicei. Se vroia ăsta profesor de educație „cât pe ce sexuală”? Nu știa de barză?
Englezii au stork și heron pentru barză. În afară de pasărea barză, în folclorul pentru copii, stork este și aducătoarea mitică al bebelușilor în familii, sau de vești bune (children's folklore, the mythical bringer of babies to families, or good news). La ghicitul în cărți (cartomanție, mai bine cartomințire), stork este a șaptesprezecelea carte cu leul normand (cartomancy, the seventeenth Lenormand card). Să aveți noroc!
Black storks (berze negre)
De la barza – stork au derivat cuvinte compuse, precum: adjutant stork sau marabou stork (Leptoptilos crumeniferus, o barză mare, originară din Africa, cu capul și gâtul gol); white stork (Ciconia ciconia), care iernează în Africa și se reproduce în Europa; în folclorul european, aduce puradeii); black-necked stork (Ephippiorhynchus asiaticus, barză înaltă și cu gât lung, rezidentă în subcontinentul indian și Asia de Sud-Est, cu o populație disjunsă în Australia); black stork (barză neagră); maguari stork (Ciconia maguari, în America de Sud); milky stork (barză albă; stork bite (mușcătură de barză); storky (ca barza, asemănător cu o barză, prin analogie, înalt și cu „cracii” lungi) etc.
Francezii au pentru barză cuvântul cigogne, moștenit din vechiul occitan cigonha, acesta din cuvântul latin ciconia, „barză”; a înlocuit vechile cuvinte franceze soigne, ceoigne. Și aici, popular, barza e cea care aduce bebelușii, ca să nu se prindă ăia mici de procesul tehnologic sexual (folklorique ou par euphémisme, cet oiseau vu comme celui qui vient livrer les bébés nouveau-nés à leurs parents, selon une légende populaire ou une façon d'expliquer la naissance aux enfants).
Prin analogie, în tehnică, cigogne, „barză, este un levier, o pârghie sau dispozitiv cu o formă curbată care amintește de ciocul sau gâtul acestui animal (par analogie, technique, levier ou dispositif à forme recourbée qui rappelle le bec ou le cou de cet animal).
Au apărut cuvinte compuse în franceză, precum: bec-de-cigogne (cioc de barză); cigogne blanche (barză albă); cigogne d’Abdim (barză neagră cu labe gri, genunchi și picioare roșii, ciocul cenușiu și burta albă); cigogne de Storm (barza furtunii, Ciconia stormi, pasăre asiatică din familia Ciconiidae); cigogne épiscopale (barză episcopală, specii de berze prezente atât în Africa, cât și în Asia, din India până în Indonezia, în zonele umede împădurite); cigogne maguari (Ciconia maguari, barză din familia Ciconiidae, singurul membru al genului Ciconia din America tropicală); cigogne noire (barză neagră); cigogne orientale (barză orientală, Ciconia boyciana, numită și barză cu ciocul negru, barza albă coreeană sau barză albă japoneză); cigogneau (ca o barză, unul înalt și cu gâtul lung); effet cigogne, en logique (prin corelarea înșelătoare între numărul cuiburilor de berze și cel al nașterilor umane; în logică o eroare care constă în a afirma că dacă două evenimente sunt corelate atunci există o legătură cauză-efect între cele două); érodium bec-de-cigogne (plantă cioc de barză, existentă și la noi, plantă erbacee anuală cu frunze zimțate, flori violet și fructe cu vârf foarte lung) etc.
Störche (Ciconia ciconia) im Nest
(berze în cuib)
Nemții numesc barza Storch. Sinonime sunt: în basme și fabule (Märchen und Fabeln), ca glumă populară (volkstümlich scherzhaft) - Adebar, nașul cu picioare lungi (Gevatter Langbein), picioare lungi (Langbein), meșterul Adebar (Meister Adebar), meșterul piciorong (Meister Langbein); în limbajul copiilor (kindersprachlich) - barza zdrăngăitoare (Klapperstorch). Am scris mai sus că există Aadboor și Adebar în germană (dialectal sau poetic), Adeboor în germană, aiber în saxonă olandeză.
Dăm doar câteva expresii de argou, colocviale (umgangssprachlich): Storch im Salat (barza în salată, despre oamenii care merg ca barza); einen Storch haben (au o barză, i-a născut soția); abbestellter Storch (barza anulată, avort); gefesselter Storch (barza legată, a rămas gravidă); gelenkter Storch (barza ghidată, vor avea un copil); schneller Storch (barză rapidă, copilul a venit repede) etc. Am ajuns la barza rusească (aist – аист), pentru care nu găsirăm expresii.
Barza în (c)arte
Moto: „Deodată-a ciripit,/ Către mă-sa, mult şireata:/ Barza noastră a murit,/ Dar îi ţine locul tata...” (Fetiţa şi barza, de George Budoi, din Epigrame, 2017)
Scriitorii români, oameni sensibili, au băgat în seamă berzele, consemnând chestia în operele lor. Delavrancea folosește ciocurile înaripatelor ca metaforă („În sfârșit ajunseră la pădure: și de cum ajunseră le clănțăniră dinții așa de tare, că parcă cu toții ar fi avut ciocuri de barză.”). Ger mare!
Pe timpul lui Grigore Alexandrescu nu existau nevrozați care să alunge berzele ce caută doar omul „om” („Barza cea simțitoare/ Care pe om iubește/ Și-n preajmă-i se nutrește.”).
Scriitorii altor țări au scris și ei despre berze. Francezii îi zic berzei cigogne, moștenit din occitanul cegonha, acesta în final din latinecul ciconia, înlocuind vechile cuvinte franceze soigne, ceoigne.
Heinrich Zschokke, în Fugitivul din Jura, sau Grisonul, simplu episod al necazurilor Elveției în 1799, scria: „Atâta timp cât arahnologia nu este predată în școli, atâta timp cât păianjenii nu sunt priviți în fiecare casă ca animale sacre și păstrate cu același respect ca rândunelele și berzele, agricultura nu va atinge niciodată un grad înalt de perfecțiune.” (Tant qu'on n'enseignera pas une arachnologie dans les écoles, tant que les araignées ne seront pas regardées dans chaque maison comme des animaux sacrés, et conservées avec le même respect que les hirondelles et les cigognes, l'agriculture n'atteindra jamais à un haut degré de perfection. [Heinrich Zschokke, Le fugitif du Jura, ou le Grison simple épisode des troubles de la Suisse en 1799, t.2, traduit de l'allemand par Adolphe Loève-Veimars, Paris, Charles Gosselin, 1829, page 103]). Credințe...
Jean Giraudoux, în Întoarcerea din Alsacia - august 1914, scria în 1916: „Niciun fumător, niciun copil, nu este întrebat despre berze, despre Strasbourg, despre capete de țevi.” (Pas un fumeur, pas un enfant, qu’ils ne se fassent interroger sur les cigognes, sur Strasbourg, sur les têtes de pipes. [Jean Giraudoux, Retour d'Alsace - Août 1914, 1916]).
Aflăm de pe un site că a fost mutat un cuib de barză: „A fost o operațiune foarte delicată care a avut loc marți dimineața în Prix-lès-Mézières, route de Fagnon. Un cuib de berze a fost mutat câțiva metri. Instalat pe un stâlp electric timp de patru sau cinci ani, cuibul devenise periculos pentru ocupanții săi.” (C’est une opération très délicate qui s’est déroulée mardi matin à Prix-lès-Mézières, route de Fagnon. Un nid de cigognes a été déplacé de quelques mètres. Installé sur un poteau électrique depuis quatre ou cinq ans, le nid était devenu dangereux pour ses occupants. [« Le nid de cigognes déplacé à Prix-lès-Mézières », le 6/02/2019, sur le site de L'Ardennais, https:/abonne.lardennais.fr/]). Francezii mută, românii nevrozați distrug!
Ajungem iar la germanicul Storch, „barză”, celebra pasăre, folosită și colocvial ( umgangssprachlich) pentru o personalitate de rang social înalt (Persönlichkeit von hohem gesellschaftlichen Rang), pentru o mașină veche (altes Auto), dar mai ales ca „doamna Barză” pentru o moașă (zumeist als «Frau Storch»: Hebamme).
Heinz Küpper, în Dicționar al limbii germane colocviale, scria în 2006: „Semnificația se bazează pe faptul că copiii au fost lămuriți să creadă că «barza» îi adusese la casa părinților.” Die Bedeutung fußt darauf, dass man Kindern weismachte, der «Storch» habe sie ins Elternhaus gebracht. [Heinz Küpper: Wörterbuch der deutschen Umgangssprache. I[n: Digitale Bibliothek. 1. Auflage. 36, Directmedia Publishing, Berlin 2006, ISBN 3-89853-436-7, Stichwort «Storch»]).
Arno Surminski, în romanul Drumul lung, de la Memel la Moscova, scria: „Berzele încă croncăneau pe acoperișul hambarului, dar în curând aveau să se adune și să zboare spre sud.” (Noch klapperten die Störche auf dem Scheunendach, aber bald würden sie sich sammeln und nach Süden fliegen. [Arno Surminski: Der lange Weg. Von der Memel zur Moskwa. Roman. LangenMüller, Stuttgart 2019, ISBN 978-3-7844-3508-4, Seite 91]).
Reajungem la rusescul ainst – аист, „barză”, pasărea mare zburătoare cu cioc lung și cu picioare lungi (перелётная птица с длинным прямым клювом и длинными ногами). A. I. Kuprin, în Groapa, scria în 1915: „Din nefericire, la vremea aceea nu exista în jurul lui niciuna dintre doamnele progresiste și învățate de astăzi, care, după ce a întors gâtul clasicei berze și a smuls barza sub care se găsesc copii, recomandă în prelegeri, în comparații și asemănări fără milă și chiar aproape grafic. Explicați copiilor marele mister al iubirii și al generației.” (несчастью, около него в то время не было ни одной из теперешних прогрессивных и учёных дам, которые, отвернув шею классическому аисту и вырвав с корнем капусту, под которой находят детей, рекомендуют в лекциях, в сравнениях и уподоблениях беспощадно и даже чуть ли не графическим порядком объяснять детям великую тайну любви и зарождения. [, «Яма», 1915 г.]). Ăștia voiau ore sexuale?
Bâkov, în A treia rachetă, scria în 1961: „Berzele zboară sus pe cer. După ce și-au întins aripile largi, îmbibate la capete, au urcat până la înălțimi și s-au învârtit acolo, parcă s-ar scălda într-o întindere însorită și senină. Curenții de aer le duc treptat în lateral, dar păsările, cu o bătaie importantă a aripilor, câștigă din nou înălțime și se înalță mult timp pe cer.” (Высоко в небе летают аисты. Распластав широкие, размочаленные на концах крылья, они забрались в самую высь и кружат там, будто купаются в солнечном ясном раздолье. Ветровые потоки постепенно относят их в сторону, но птицы, важно взмахнув крыльями, опять набирают высоту и долго парят в поднебесье. [В. В. Быков, «Третья ракета», 1961 г.]).
Barza în onomastică
Moto: „Un om al legii, circumspect,/ A împuşcat, că-l îngrozea,/ O barză ce stătea suspect,/ Pe casă la amanta sa!” (Anticoncepţional, de Valentin David)
Barza e prezentă în onomastică prin toponimie, denumirea de locuri, dar ca nume de oameni. În satul copilăriei, Livezeni, exista o vale la 100 m de casă, cu microtoponimul Valea Berzei (popular Valea Barzei, unde aveam două parcele unde vaca păștea, iar eu citeam). În România, în comuna Crișcior, există satul Barza (poziția geografică, coordonate φ = 46°07′11″N, λ = 22°51′25″E).
Satul Barza
Există zăcământul Barza (și a existat exploatarea minieră Barza), care face parte din categoria zăcămintelor de aur nativ și sulfuri polimetalice aurifere asociate vulcanismului neogen din Munții Metaliferi. Minele antice și demult părăsite de exploatare a aurului, la est de Brad, au fost repuse în funcție după anul 1760.
Trecând la nume de oameni, germanicul Storch și l-au atribuit și unii oameni, importat și de britanici, ajungând și în America. După recensământul din 2010 din SUA (2010 United States Census), Storch este al 12.581-lea cel mai cunoscut nume din SUA, aparținând la 2.461 persoane, în majoritate albilor sau caucazienilor (94.51%) [Hanks, Patrick, editor (2003), “Storch”, în Dictionary of American Family Names, volume 3, New York City: Oxford University Press, →ISBN].
Franz Storch (1927-1982), dinTimișoara a fost un șvab din Banat, scriitor de limbă germană. Din 1949 a fost redactor la ziarul Neuer Weg. Din 1964 a devenit redactor la revista Volk und Kultur, în 1967 redactor-șef adjunct, iar din 1969 până în 1982 a fost redactor șef al revistei. În anul 1968, în revista Volk und Kultur fuseseră publicați 18 autori cu poezii pe linia Partidului, în timp ce în 1969, anul când Franz Storch a devenit redactor-șef, s-au mai publicat numai trei. Această reducere nu este numai meritul lui Franz Storch, ci se datorează și politicii de destindere inițiate de regimul lui Nicolae Ceaușescu.
Englezescul stork a fost întâi o poreclă pentru cei „lungi în craci” și cu un mers aparter. Apoi a devenit nume de om la britanici, trecând și oceanul la americani. După recensământul din 2010 din SUA (2010 United States Census), Stork era al 9.415-lea cel mai cunoscut nume din SUA, purtat de 3.454 persoane, mai ales de albi sau caucazieni (94.53%) [Hanks, Patrick, editor (2003), “Stork”, în Dictionary of American Family Names, volume 3, New York City: Oxford University Press, →ISBN].
Și să nu vă speriați, dacă am găsit în SUA că numele românesc Barză e purtat de 6.664 de persoane. Mulțumesc amiralului Bill, prieten de nădejde, care mi-a facilitat accersul la baza de date.
Barză a ajuns și în SUA
Alde Storch vă salută!
La olandezi numele Stork este atestat prima oară în 1680. Este derivat din stork (barză, Ciconia ciconia). Inițial numele unei gospodării a fost dat pentru trei cuiburi de berze situate în incinta acesteia. Un cătun din Eemsdelta, Groningen, Nederlands (Țările de Jos) e denumit Stork.
Stork vă salută!
Îi lăsăm pe alții în pace și trecem la al nostru Barză! Că mina Barza, cea care a dat României 200 de tone de aur, iar austriecilor în trecut și mai mult, în mai puţin de un deceniu, din 1997, când au început primele disponibilizări în minerit, şi până la închiderea definitivă în vara anului 2006, centrul minier care asigura existenţa a mii de familii s-a transformat într-o uriaşă întindere de clădiri şi instalaţii miniere abandonate, lăsate pradă distrugeriilor.
Natura a pus stăpânire peste vechile câmpuri miniere, în timp ce majoritatea dintre numeroasele construcţii ale fostelor mine sunt ruinate în prezent, la aproape două decenii de la închiderea exploatării.
Alde Barză vă salută!
Deci așa arată barza
Iubitori sau nu de berze, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cândva, undeva, cumva!
Articolul în format pdf: Jocuri de cuvinte - barză.pdf
NC
-->
Comentarii
Nică Janet, facebook, 03.11.2023
SE DEDICĂ POETULUI MARIUS ROBU
CU DRAGOSTE, DESPRE BARZĂ
Nu aş vrea să trecem peste,
Căci de ea depinde-o soartă:
Pentru unii, BARZA este
Sus, pe stâlpul de la poartă,
Unde face cuib şi-şi creşte
Puii ce, zburdând oleacă,
Toamna, când e frig, fireşte,
Nevoiţi, aiurea pleacă.
Nu afară, cum e varza,
Prin grădină, sub privire,
Pentru mine, sigur, BARZA
Este sub acoperire
Şi, gândind pe îndelete,
Ea rămâne-aici, în ţară,
Unde trece pe la fete,
Chiar de e zăpadă-afară.