Jocuri de cuvinte - bordei și colibă
Geografie lingvistică
Bordei și colibă
Moto: „Văzând atâta nedreptate/ Românul cade la idei:/ La noi minciuna stă-n palate,/ Iar adevărul în bordei.” (Logică românească, de Gavril Moisa, din Adevărul şi minciuna, 2011)
În câteva limbi, bordeiul, coliba și coșmelia s-ar traduce prin:
❁ iškasti în lituaniană;
❁ jhompadee - झोंपड़ी și jhompṛā - झोंपड़ा în hindusă, Jhūmpaḍapaṭṭī - ઝૂંપડપટ્ટી în gujarati;
❁ Jhugī - ਝੁੱਗੀ în punjabi (gurmukhi);
❁ kaev în estonă;
Kalyiba
❁ kalyiba (kaliba) în maghiară, colibă în română (din slavicul koliba, vezi bulgărescul колиба, sârbescul koliba, „împrumutate” din grecescul antic kalúbē - καλύβη, „coșmelie”), kalýva – καλύβα, kalývi – καλύβι în greacă (din grecescul antic kalúbē - καλύβη, „coșmelie”), koliba - колиба în bulgară, macedoneană și sârbă, koliba în bosniacă, croată și slovenă (din grecescul antic kalúbē - καλύβη, „coșmelie”, posibil prin turcicul otoman kulübe - قولوبه, „coșmelie, cocioabă, colibă”), kulübe în turcă (din turcicul otoman kulube - قولوبه, „colibă”, din vechiul turcic anatolian külbe, „colibă”, din persanul kulba - کلبه, „celulă, cabană, magazie”, din grecescul antic kalúbē - καλύβη, „colibă”, derivat din kalúptō - καλύπτω, „a acoperi, a ascunde”);
Bir kulübe
❁ kamʙaƣalon - în tadjică;
❁ kapar - کپر în persană;
❁ kasolle în albaneză (formă prefixată de la *kasë, din italienescul casa, „acasă”);
❁ kaxa în bască;
❁ kâze - کازه în persană;
❁ khodakar nikaalana - खोदकर निकालना în hindusă;
❁ kibanda în swahili;
❁ kirka în kotava;
❁ klinte în frizonă;
❁ klisía - κλισία în greacă antică;
❁ koča în slovenă;
❁ kochi - ქოხი, kochmachi - ქოხმახი în gruzină;
❁ kofi în islandeză;
❁ koie în norvegiană bokmål, koja în suedeză (]n final din medievalul germanic joje);
❁ kolna, kůlna în cehă;
❁ kopaničar - копаничар în macedoneană;
❁ korsu în finlandeză;
❁ kot în islandeză, kota în finlandeză;
❁ koya - 小屋 (こや) în japoneză;
❁ krot în afrikaans și în neerlandeză, krotbuurt în afrikaans, krotwoning în neerlandeză;
❁ ktɔɔm - ខ្ទម în khmeră;
❁ kūḵ - كُوخ, kukh haqir - كوخ حقير în arabă;
❁ kugărčen - күгәрчен în tătară;
❁ kume - کومه în persană;
❁ künnis în estonă (din proto-finicul *kündüs, „prag”);
❁ kunyhó în maghiară (vezi konyha, „bucătărie”, dintr-o limbă slavă, probabil din sârbo-croatul sau slovenul kuhinja, din vechiul germanic chuhhina, din proto-vest germanicul *kukinā, din vulgarul latin *cocīna, din latinescul coquina);
❁ kuṭi - कुटि în sanscrită, kuṭi în pali, kuṭil - കുടിൽ în malaialam, Kuṭira - কুটির în bengaleză;
❁ kûx - کووخ în kurdă;
❁ kyffe în suedeză;
❁ lachuga - лачуга în rusă (împrumutat din turcă; comparați-l cu аlаčuɣ în chagatai și tătarul alaçıq - алачык, kârgâzul alaçıq - алачык, tătarul crimean alaçıq, azerul alaçıq, „iurtă”, adică „un cort de pâslă”, „adăpost de crăci”, „colibă”);
❁ lagje e varfër în albaneză;
❁ loch în bretonă;
❁ lövészárok în maghiară [lövész + árok, după germanicul Schützengraben, „tranșee (militar)”];
❁ ludom, ludomil (diminutiv) în volapük;
❁ lūšnynas în lituaniană;
❁ magherniță în română;
❁ maja în finlandeză;
❁ makhbaan - مخبأ în arabă (bordei);
Moda mökki (cabană din lemn) în Finlanda
❁ mökki în finlandeză, ingriană și kareliană („cabană”);
❁ mucambo, mocambo în portugheză;
❁ (mud) hut în engleză (bordei);
❁ namelis în lituaniană;
❁ netri - нетрі în ucraineană;
❁ nyomornegyed în maghiară (din nyomor, „sărăcie”, + negyed, „district”; vezi nyomornegyed în Bárczi, Géza și László Országh. A magyar nyelv értelmező szótára, „Dicționar explicativ al limbii maghiare”. Budapest: Akadémiai Kiadó, 1959–1962, ediția a V-a, 1992: ISBN);
❁ odumak - 오두막(집) în coreană;
❁ onn în estonă;
❁ pacxa - ფაცხა în gruzină;
❁ panchina în italiană (din panca, „bancă”, + -ina);
❁ pignatta în corsicană;
❁ Pínmínkū - 貧民窟 în chineză;
❁ pondok în indoneziană și în malai;
❁ pozemšťanka în cehă;
❁ přístřešek în cehă;
❁ próchoma - πρόχωμα în greacă;
❁ ptochogeitoniá - πτωχογειτονιά în greacă;
❁ qarañğı qala - қараңғы қала în cazahă;
❁ refugio subterráneo în spaniolă;
❁ rtswa khang - རྩྭ་ཁང în tibetană;
❁ ruckel în suedeză;
❁ rudera în poloneză (din latinescul rudera);
❁ salaš în cehă, sàlāš – са̀ла̄ш în sârbo-croată, sălaș în română, szałas în poloneză, šalaš – шалаш în rusă și în erzia (din maghiarul szállás, „locuință, cazare, adăpost”, din száll + -ás, száll, „a zbura, a se ridica”);
❁ seferi - ሰፈር în amharică;
❁ shack (din spaniolul mexican jacal, din nahuatl xacalli, „colibă de chirpici”), shanty, shebang, shed în engleză:
❁ sığınacaq în azeră, sığınak în turcă (bordei, din turcicul sığınmak, „a se adăposti în”);
❁ siromašen kvart - сиромашен кварт în macedoneană;
❁ skur în norvegiană (din vechiul norvegian skúrr);
❁ slam - слам în sârbă, slam - סלאַם în idiș, slam în bosniacă, slum (dɔgɔtɔrɔso-dugukolo) în bambara, Slum în germană (din englezescul slum), slum (din secolul al XIX-lea, original poreclă, cu sensul „cameră", în special "cameră din spate", atestat în 1812, de origine necunoscută) în engleză, norvegiană și suedeză, slum ukat juk’ampinaka în aimară, sluma în irlandeză, slumkvarter în daneză, slumm în estonă, slummi în finlandeză, slumo în esperanto, slums în poloneză, slym în galeză;
❁ smátta în feroeză;
❁ sook - 소옥, odumakjip – 오두막집 în coreană;
❁ stamberga în italiană („colibă”, posibil derivat din lombardul *stainberga, literal „casă de piatră”, din elementele proto-germanice *stainaz, „piatră” și *burgz, „fortificație, oraș”);
❁ stan în albaneză („coșmelie pentru ciobani”, dintr-o limbă slavă de sud, derivată în cele din urmă din proto-slavicul *stanъ, „cazare”; vezi bulgărescul stan - стан, „tabără”, sârbo-croatul stȃn, „apartament”, dar și înrudirile non-slave, recte românescul stână și grecescul stáni – στάνη, „grajd”);
❁ stohpu în sami de nord, stulp în neerlandeză;
❁ straćara în croată, stràćara – стра̀ћара în sârbo-croată (baracă);
❁ Suramu - スラム în japoneză;
❁ šša - عْشّة în arabă marocană;
❁ șandrama în română (din turcicul otoman sundurma - صوندرمه);
❁ taberna, tabernaculum în latină (din taberna, „colibă, cabană”, + -culum; în uz biblic, traducerea cuvântului din Septuaginta skēnḗ - σκηνή, „cort”);
❁ taudis în franceză (din tauder, „a adăposti”, cu sufixul -is);
❁ teranino în esperanto, terrienne în franceză (din terre, „pământ”, + -ienne, sufix; vezi „terrienne”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012);
❁ tjäll în suedeză („cabană, reședință săracă”, din vechiul suedez tjald, din vechiul norvegiană tjald, dublet al lui tält, „cort”);
❁ tnakayin t’aghamas - տնակային թաղամաս în armeană;
❁ tönö în finlandeză („baracă”);
❁ trobelė în lituaniană;
❁ truščoby – трушчобы în bielorusă, trushchoby - трущобы în rusă [vezi трущоба, „loc greu de trecut”, Vasmer, Max (1964–1973), „трущоба”, în Этимологический словарь русского языка, „Dicționar etimologic al limbii ruse”, în rusă, tradus din germană și completat de Oleg Trubaciov, Moscova: Progress];
❁ tsrif - צריף în ebraică;
❁ tugurio în italiană și în spaniolă („cabană, cocioabă, baracă”, din latinescul tugurium), tuguriolum, tugurium în latină;
Txabola
❁ txabola în bască;
❁ Unterstand (adăpost subteran, din medievalul germanic unterstant etc.);
❁ uy în uzbecă (din proto-turcicul *eb), üyşik - үйшік în kazahă;
❁ vaja în finlandeză;
❁ viskó („colibă, cocioabă, dărâmătură”, posibil dintr-o limbă slavă, vezi slovacul výška, „înălțime”, ucraineanul výška - ви́шка, „turn”), vityilló („colibă, cocioabă, șandrama”, derivație jucăușă de la viskó, vezi și kagyló – kagyilló, „colibă”) în maghiară;
❁ vykopať în slovacă;
❁ whare pōrukuruku în maori;
❁ xacalli în nahuatl („colibă de chirpici”);
❁ xacina - хаціна în bielorusă, xata - хата în bielorusă și în ucraineană, xatýna - хати́на în ucraineană;
❁ xalúpa - халу́па în ucraineană;
❁ xaroba în uzbecă;
❁ Xiǎowū - 小屋 în chineză;
Xibara - хибара
❁ xibara - хибара în rusă [colibă, cocioabă”, formarea specifică rusă adecvată cu sufixul -ar(a) din rădăcina proto-slavă *xyb-, vezi *xybati, *xyběti, *xybiti, *xybnǫti, după Kуркина Л. В. Заметки по русской этимологии // Общеславянский лингвистический атлас. Материалы и исследования. 2009–2011 / Отв. ред. Т. И. Вендина. — М. : ИРЯ РАН, 2011. — С. 199–204];
❁ xížina, chižina - хижина în rusă, chacina - хаціна în bielorusă (din vechiul slavic bisericesc hyja – хыжа, din proto-slavicul *xyžina; din hyja – хыжа au derivat ucraineanul și bulgărescul hija - хи́жа, „locuință, bordei”, sârbocroatele хи̏жа, „casă”, хи̏жина, „cameră”, slovenul hížа, „casă”, ceheștile сhýžе, сhуžinа, slovacul сhуžа, dialectalele poloneze сhуżа, сhуż, „sălaș”, sorabul de jos khěža, sorabul de sus dialectal сhуžа etc.);
❁ xona - хона în tadjică;
❁ xɔmanyamanyawo în ewe;
❁ xxrčitʿ - խրճիթ în armeană;
❁ yoo ziña în isthmus zapotec;
❁ ypóstego – υπόστεγο în greacă;
❁ yuva în azeră („cuib”);
❁ zákop în cehă ();
Zemlyanka - землянка (bordei), strămoșul lui xížina - хижина
❁ zemljanka în slovenă, zemlyanka - землянка în rusă, bulgară și ucraineamă, zemnīca în letonă, zemunica - земуница în sârbă, zemunica în bosniacă și în croată, ziamlianka - зямлянка în bielorusă, ziemianka în poloneză;
❁ Ziegelhütte în germană (din Ziegel, „cărămidă”, + Hütte, „colibă”);
❁ בִּקתָה עֲלוּבָה în ebraică;
❁ שְׁכוּנַת עוֹנִי în ebraică;
❁ تۇياق în uigură;
❁ کچی آبادی în urdu;
❁ שׁוּחָה în ebraică (bordei);
❁ محله فقیر نشین în persană;
Colibă în diferite limbi
❁ نامراتلار رايونى în uigură;
❁ ہوول în urdu;
❁ ድኻታት ድኻታት în tigrină;
❁ বস্তি în assameză.
Partea a treia la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bordei-si-coliba-2
Întregul articol în format pdf esta la: Jocuri de cuvinte - bordei și colibă.pdf
(începutul este la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bordei-si-coliba)
NC, „de la bloc”!
,
-->
Comentarii